206 raspunsuri la acest subiect

[ruxij]

Am auzit si aici peste tot ideile legate de fete si matematica. Ca celebra declaratie a presedintelui de la Harvard, care a zis ca "femeilor le lipseste inclinatia naturala catre matematica si stiinte exacte", afirmatie in urma careia si-a pierdut si postul in cele din urma. Nu stiu, asa o fi, dar nici eu nu cred in teoria asta. Pe vremea lu' Ceasca nu auzisem de asa ceva, am fost crescuta cumva "gender blind" si in toate clasele in care am fost eu, am avut fetele pe locuri fruntase la matematica. Una dintre alea fiind chiar eu O fi "in medie" nu stiu cum, dar mie mi se pare periculos sa le bagam in cap fetelor aceasta idee. Adica dc. le zicem ca din partea lor nu se asteapta prea multe pt. ca oricum iti lipsesc abilitatile naturale, nici atat nu mai are rost sa te agiti cu matematica aia. Las' ca te mariti si ce-ti trebuie, nu? Nu, fetele au capacitatea sa exceleze la matematica si la orice vor ele. Ce se intampla "in medie" oricum se intampla, cred eu, din motive mai complexe si legate si de modul in care sunt crescuti fetele vs. baietii, nu strict de abilitatile naturale. Uite fi-miu e bun la limbaj si e bun si la matematica. Ar tb sa ii bag in cap ca ar fi bine sa nu mai scrie asa bine la compuneri, ca poate o sa zica altii ca e gay, nu se face sa stie sa se exprime pt ca e baiat? Asa pe vremuri se zicea ca femeilor le face rau la sanatate sa se educe, cred ca asta cu capacitatea matematica face parte din asa poveste medievala si va fi infirmata in viitor. Nu stiu dc. vom mai apuca.

[Luna1]

Citat:

citat din mesajul lui AgnesLuca Luna, abia acum am citit ce ai scris tu de gap year...culmea, cazurile pe care le stiu eu sunt tot englezi (nu stiu sa fie din familii de milionari, da mai stii), au colindat lumea cu ruxacul in spate in timpul respectiv, sincer credeam ca asa se practica in general in Anglia. Nu mai tin legatura decit cu unul dintre ei, intre timp a terminat un doctorat la Oxford si lucreaza intr-un domeniu sa-i zicem adiacent fata de ceea ce a studiat...ce ma fascineaza pe mine la anul asta de libertate este ideea unui alt fel de cunoastere, eliberarea de presiune si nu neaparat consecinta lui practica.

Pai da asta am zis si eu, ca aici se intalneste mult metoda asta de gap year, in functie de posibilitati copilul calatoreste sau munceste. Al meu sot a muncit un an pentru a avea timp linistit la Universitate. Pentru ca mama lui nu il putea ajuta decat cu un spalat de bocceluta plina de haine cand venea acasa, financiar nu l-a ajutat, si-a platit singur chiria, carti etc. Si sincer nu prea aud in jurul meu de copii carora le platesc parintii gap year, adica le dau de ex 5000 lire sa se plimbe, cum ziceam or fi dar nu-i cunosc eu.

Citat:

Chiar nu inteleg de ce ar fi mai fair fata de copilul meu sa-i dau bani doar daca studiaza ? Eu intentionez sa-i dau suma respectiva in mod simbolic la 18 ani si sa hotarasca ea ce-o vrea sa faca, daca vrea, n-are decit sa se apuce de facultate si sa foloseasca banii in acest scop, va fi libera sa faca exact ceea ce vrea, iar daca nu vrea nimic, poate sa-i tina in banca

Cu asta eu sunt mai putin de acord, din propriul meu principiu. Nu le voi pune copiilor o suma de bani in brate cand au 18 ani. In primul rand pentru ca strang bani pt mai multe (universitatea copiilor, macar partial, pensia mea, ca nu vreau sa depind de copii etc), in al doilea rand nu vad pentru ce le-as da asa o pleasca de bani, numai ca au facut 18 ani? A, ca le voi lua probabil o masinuta ieftina cand iau carnetul, ca le voi plati Universitatea ca sa nu iasa datori vanduti de acolo, asta o fac ca un efort, pentru ca doresc sa-i ajut sa inceapa o viata fara griji, altfel consider ca banii mei stau linistiti in banca si ii ajut cand pot in mod pozitiv. Mai exact ce vreau sa spun e ca ii voi ajuta financiar atunci cand nu se descurca, de ex cu plata taxei universitare, avans la un apt daca nu au, etc, nu cu plimbari prin lume sa se regaseasca.

[Luna1]

Si apropos de fete si matematica, eu in scoala generala pana in clasa a opta am fost as la mate, eram prima din clasa. Din liceu insa nu mi-a mai placut, fiind clasa de uman era stresul prea mare la romana, engleza, franceza, istorie, latina, spaniola, iar ambitia profului de mate sa ne faca sa invatam mate in continuare nu a scos decat nervi si totala lipsa de interes fata de aceasta materie, majoritatea dintre noi a reactionat la fel, eram ingroziti ca avem mate si iar ne scoate ala la tabla.

[viviana]

Rrox,
Ne jucam cu mingea si avem si ceasuri cinetice. Numai ca nu am crezut ca e necesar sa intru in detalii, termenul nefacand parte din sfera ei de interes.

Bineinteles ca depinde si de dorinta parintelui ca odrasla sa aiba numai 10.
Sper ca nu ai crezut vreo clipa ca am lasat-o sa invete, asa, de-a-n boulea 3 pagini de caiet!

Eu deseori cand scriu nu o am ca exemplu numai pe ea. Pe la noi prin casa se vantura o multime de copii care imi povestesc fel si fel de chestii care-i rod. Si daca i-ai auzi ce vehementi sunt si cate teorii debiteaza!

Mergand pe ideea lui Denizel, copilul ar trebui sa aiba limbaj adecvat fiecarei stiinte in parte pentru a se descurca onorabil. Cu ceea ce sunt perfect de acord. Din pacate scoala nu prea are grija sa ii invete limbajul treptat. Si deseori forteaza.




Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

[giulia71]

Multmumesc pentru deschiderea celui de-al doilea capitol.

Azi am avut testul la mate, a avut ceva emotii de dimineata, dar nu ca altadata. A mancat la pranz, desi nu avea chef, cred ca saracu avea genul ala de emotii de iti taie chefil de mancare.

A venit la patru cam suparat. ma asteptam ca nu a facut mare lucru si ce m-a surprins a fost ca si-a cerut scuze ca nu a muncit suficient.

Nici n-a avut timp , aseara a fost la psiholog si de dimineata a venit dna diriginta la romana, asadar n-a fost prea mult timp sa se mai uite pe exercitiile care nu le stia prea bine.

In schimb mi-a spus ca unii colegi au inceput sa planga ca nu au facut sau au gresit si zicea ca ii e mila de ei, ca au zis ca ii cearta parintii. Nu stiu cat e de adevarat si nu stiu aici nici cum sa abordez problema.
El mi-a multumit ca eu nu-l cert pentru note proaste, insa cum sa-i explic motivul pentru care nu o fac ?

Ma gandesc ca-si va pune aceasta intrebare de ce altii sunt certati si el nu?

uneori gandesc prea mult....

[viviana]

Giulia,
Ii poti spune exact ce s-a mai scris pe aici: ca tu ii apreciezi eforturie pe care le face si ca esti sigura ca in timp va deveni si el un copil bun a matematica si de aceea nu il certi.

Eu i-am spus fi-mii si ca sunt multumita sa stiu ca invata pentru ea, si nu pentru nota.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

[filofteia]

Citat:

In schimb mi-a spus ca unii colegi au inceput sa planga ca nu au facut sau au gresit si zicea ca ii e mila de ei, ca au zis ca ii cearta parintii. Nu stiu cat e de adevarat si nu stiu aici nici cum sa abordez problema. El mi-a multumit ca eu nu-l cert pentru note proaste, insa cum sa-i explic motivul pentru care nu o fac ?

Eu nu l-am certat/sau pedepsit niciodata pentru note. Mereu i-am spus ceva de genul.. "OK esti de acord ca trebuie sa lucrezi mai mult aici..."
Deseori ii spun ca eu sunt mutumita cu ce stie si in opinia mea nota nu reflecta intotdeauna si ceea ce stie. In plus uneori poate avea o zi mai proasta, asa cum avem toti de altfel.
Atat timp cat atitudinea lui fata de scoala este OK, prin asta eu inteleg... mers la scoala, sa fie atent la ore, sa-si faca temele (chiar daca greseste)... eu sunt multumita.
Si Giulia, atat timp cat baiatul tau constientizeaza ca prin munca ar putea mai mult este deja un mare pas inainte.

[filofteia]

Citat:

Viviana, Filofteia nu depinde chiar asa de mult de profesor. Depinde insa de ce anume vrem pentru copiii nostrii. Poate un profesor sa pretinda copilului sa-i recite lectia cuvant cu cuvant pentru nota 10, nu zic eu ca nu poate. Dar daca copilul stie lectia si o expune cu cuvintele lui, asa cum a inteles-o el, cu Siguranta va lua tot o nota buna, chiar daca nu 10 - in cazul unui profesor obtuz.

Rrox se pare ca esti norocoasa si nu ai intalnit un astfel de profesor...
Eu am un caz concret... baiatul bonei (un copil exceptional), la liceu in clasa a XI, la fizica primea numai 3, risca corijenta, pentru ca nu facea meditatii cu el... asa ca bona mea l-a sunat si i-a explicat ca il creste singura si ca nu are de unde sa-i dea bani de meditatii si ca un copil care se califica la faza nationala la electronica nu are cum sa raman corijent la fizica ... a doua ora i-a pus 9 . Din pacate nu este singurul exemplu...

In ce ma priveste vorbeam la general, pentru ca eu nu vreau de la al meu note mari ci sa stie... de aceea si invat cu el, pentru ca la scoala nu face, i se pune cartea in brate, iar eu cred ca este necesar sa stie sa citeasca o harta, sa recunoasca unde este Romania pe glob, orasul nostru pe harta Romaniei, care sunt punctele cardinale sa le recunoasca, sa foloseasca busola, cum traiau oamenii inainte, cum s-a format poporul nostru... etc.

[viviana]

Detailez: In clasa a V-a au avut un prof, la istorie minunat!
In clasa a Vi-a o profesoara care, putin dupa inceputul anului, a facut un bebita. A fost inlocuita cu diversi suplinitori care se schimbau cam la 2-3 saptamani. In clasa galagie. Copiii faceau numai si numai proiecte cu copy/paste de pe Wiki. Le citeau in fata clasei in cea mai minunata galagie si luau 10.
Toate bune si frumoase, toata lumea multumita.

Pana a venit asta care-i obliga sa invete cuvant cu cuvant, dar n-ar fi nici asta vreo problema majora si nici nu stiu cat de obtuz este sau nu.

M-am lovit de urmatoarea intrebare: "As invata eu pdnf, dar nu pricep lectia ca nu stiu cine-s Bourbonii astia si care-i treaba cu Prusia."

Bang! E clar ca anul trecut nu au facut nicio ora de istorie asa cum trebuie. Am avut de ales intre a o lasa cu mintea goala si sa invete papagaliceste si de a o lumina ca apoi sa invete numai ideile principale din lectia de zi. Am ales a doua cale.

Cine e de vina?

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

[rrox3]

Mai, eu tot incerc sa va spun ca-i o problema de atitudine, voua va place sa credeti ca-s eu plina de noroc in viata

Da, sunt profesori buni si profesori dezastruosi, cu toate gradele intre Dar asta nu inseamna ca trebuie musai sa intre copilul in jocul profesorului. Copilul poate ramane el insusi, si pentru asta, unii profesori il vor aprecia, pe altii ii va enerva. Daca vreun profesor va abuza de pozitia lui, se impune interventia parintelui (da, am facut-o si pe asta). Si cu asta basta. Eu, ca parinte, imi asum toate astea. Asta e atitudinea mea.



Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)