Copilul captiv (7)
Deschis de
Deus
, mai 22 2010 11:52
223 raspunsuri la acest subiect
#221
Postat 15 iulie 2010 - 13:49
Voi aveti dreptate, stiu asta, mi-am spus-o de-atatea ori si eu mie insami... trebuie sa lupt cu mine, cu slabiciunea din mine, care ma face sa-mi doresc sa fiu acceptata si iubita de ea... e si acesta un demon, nu? Incerc sa-mi alung din minte ganduri, vise cu ochii deschisi cand merg pe strada, ganduri care ma fac sa plang. Pentru ca-mi imaginez numai prostii negative, in legatura cu ea, orice ipostaza in care ma face sa sufar...
Noroc ca totusi le pot alunga, privind in jur la ceva pozitiv, gandindu-ma la Andrei, privind o floare, mirosind aerul parfumat de tei... etc.
Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
[zana]Povestea unui licurici
[bonjovi]Poznele lui Andrei [comoara]Nasterea lu' Andrei
[foto]PozeAndrei [bum]Muzica mea
BAZAR UNIC!!!
Andreea mamica fericita de Andreiut Puiut 11.06.2006
#222
Postat 15 iulie 2010 - 20:18
Spui ca mergi pe strada visand si plangand. La ce visezi? Viitorul trebuie sa fie senin, pt ca tu ti-l alegi si tu il faci! Orice pas facut de acum incolo de tine, bun sau rau, poate fi schimbat. Pt ca l-ai facut tu. Pt ca l-ai construit tu.
Mai astepti ceva de la mama ta? Cerd ca a avut atatia ani o shansa sa arate...si a aratat tot ce poate. E fix ca in relatia mea de la 20 ani, eu il iubeam, si ramaneam in relatia aia ca poate ma iubeste si el mai mult. Asta nu s-a intamplat, dar pt ca il iubeam am invatat sa il accept asa cum e, si sa spun pana aici, deacu incolo doar amici, eu merit mai mult.
andruskandu, trecutul nu poate fi schimbat. Tre sa iti accepti copilaria asa cum a fost, cu bune si cu rele. Si tre sa accepti si relele. Asa a fost sa fie, acum ce poti face? daca ii tai mamei o mana, sau ii lungesti un picior, situatia se va scimba? nu, ca ea are sufletul mic. L-a avut, il are, si il va avea.
Hai sa privim constructiv, in viitor: poti fixa vreuna din durerile tale? Nu. Poti cere sa fii iubita de prieteni, de sot. Nu te iubesc, alege alti prieteni, alt sot.
Hai sa pun altfel problema: gandeste te la copiii de la casa de copii. Ei, de acum incolo considera-te ca ei.
Faptul ca te preocupi de mama ta, scade timpul si gandurile si sentimentele alocate copilului tau, si tie, si jobului si vietii tale. Crezi ca merita?
Stabileste-ti prioritatile in viata. Mama ta nu tre sa mai aiba loc in ele.
Durerea ta o intelegem. Iti vei plange muult timp dureera, si copilaria pierduta - ia si plange. Descarca te. Jeleshte-ti noptile si durerea, si frustarile... si ingroapa-le.
De aceea suntem aici.
Mai astepti ceva de la mama ta? Cerd ca a avut atatia ani o shansa sa arate...si a aratat tot ce poate. E fix ca in relatia mea de la 20 ani, eu il iubeam, si ramaneam in relatia aia ca poate ma iubeste si el mai mult. Asta nu s-a intamplat, dar pt ca il iubeam am invatat sa il accept asa cum e, si sa spun pana aici, deacu incolo doar amici, eu merit mai mult.
andruskandu, trecutul nu poate fi schimbat. Tre sa iti accepti copilaria asa cum a fost, cu bune si cu rele. Si tre sa accepti si relele. Asa a fost sa fie, acum ce poti face? daca ii tai mamei o mana, sau ii lungesti un picior, situatia se va scimba? nu, ca ea are sufletul mic. L-a avut, il are, si il va avea.
Hai sa privim constructiv, in viitor: poti fixa vreuna din durerile tale? Nu. Poti cere sa fii iubita de prieteni, de sot. Nu te iubesc, alege alti prieteni, alt sot.
Hai sa pun altfel problema: gandeste te la copiii de la casa de copii. Ei, de acum incolo considera-te ca ei.
Faptul ca te preocupi de mama ta, scade timpul si gandurile si sentimentele alocate copilului tau, si tie, si jobului si vietii tale. Crezi ca merita?
Stabileste-ti prioritatile in viata. Mama ta nu tre sa mai aiba loc in ele.
Durerea ta o intelegem. Iti vei plange muult timp dureera, si copilaria pierduta - ia si plange. Descarca te. Jeleshte-ti noptile si durerea, si frustarile... si ingroapa-le.
De aceea suntem aici.
Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!
#223
Postat 20 iulie 2010 - 11:42