141 raspunsuri la acest subiect

[joanna]

Cu dragoste,suflet smerit sa continuam .
La multi ani celor binecuvintati cu numele Apotolului Andrei!
Anca,eu ma refream la toti voi patru(m-am uitat in album,nu numai in link)cata lumina si dragoste va radiaza ochii.


Pentru ce, dar, ne botezam?

Mai întîi - pentru ca însusi Domnul a zis: “De nu se va naste cineva din apa si din Duh nu poate intra în împaratia lui Dumnezeu” (Ioan 3, 5).

Apoi, trimitînd pe Sfintii Sai Apostoli la propovaduire în lume, le-a poruncit: “Mergînd, învatati toate neamurile, botezîndu-i în numele Tatalui si al Fiului si al Sfîntului Duh” (Matei 28, 19).


Ce dobandim prin Sfantul Botez?


Iata o întrebare de cea mai mare însemnatate.

Sa nu raspunda cineva la aceasta întrebare: “eu am fost botezat pentru ca asa au vrut parintii mei”.

Sau: “eu botez pe copiii mei pentru ca asa fac si altii”.

Se întîmpla ca cineva se boteaza fiind vîrstnic (de pilda, cînd un necrestin trece la legea noastra crestineasca).

Nici acesta n-are drept sa zica: “m-am botezat, pentru ca oamenii în mijlocul carora traiesc sînt botezati”; sau “pentru ca altii m-au învatat sa fac asa”; sau “am cautat anumite foloase curat pamîntesti”.

Cei ce ar raspunde asa, de buna seama s-ar dovedi ca sînt oameni înca neluminati pe deplin si neîntelegatori ai acestui mare dar dumnezeiesc, care este sfîntul botez.

Un astfel de om, care nu cunoaste însemnatatea adînca a sfîntului botez si nu pretuieste, dupa cuviinta, aceasta temelie neclintita a legii noastre crestine, este ca o trestie batuta de vînt. Unul ca acesta usor poate sa piarda credinta sau sa cada în rataciri, pierzatoare de suflet.

Un raspuns lamurit la aceasta întrebare gasim în cuvintele Apostolului [Pavel]: “Cîti în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati îmbracat” (Galateni 3, 27).

Iar în ziua Pogorîrii Sfîntului Duh un alt Apostol [Petru] a grait multimii: “Pocaiti-va si sa se boteze fiecare din voi în numele lui Iisus Hristos spre iertarea pacatelor si veti primi darul Sfîntului Duh. Caci fagaduinta voua va este data si copiilor vostri si tuturor celor de departe, ori pe cîti îi va chema Domnul Dumnezeul vostru” (Faptele Apostolilor 2, 38-39).

Dumnezeu a fagaduit înca în legea veche, prin proorocii Sai, ca toti oamenii se vor mîntui. Acum, prin sfîntul botez, El ne cheama spre mîntuirea vesnica si pe noi, cei de fata, si pe copiii si pe urmasii nostri.

Asa dar prin taina botezului dobîndim: “iertarea pacatelor” si “darul Sfîntului Duh” - doua lucruri mari, prin care se pune începutul mîntuirii omului. Apoi, la botez se cere si marturisirea credintei. Dar despre aceasta vom spune mai departe. Acum însa în cîteva cuvinte sa lamurim despre:


Darurile duhovnicesti ale botezului


Cel dintai dar al botezului este: iertarea pacatelor.

Dar ce pacate se iarta în taina botezului?

Daca omul se boteaza la vîrsta prunciei, i se iarta pacatul stramosesc, ce se trage ca o pecete a blestemului de la stramosii nostri, Adam si Eva, care de la început au calcat porunca dumnezeiasca.

Acest pacat apasa asupra întregului neam omenesc si se mosteneste de la parinti la fii.

Nimeni nu este slobod de aceasta mostenire trista, caci, zice Scriptura, “în Adam toti am pacatuit” (Romani 5, 12).

Dupa cum dintr-un izvor amar curge apa amara, asa toti oamenii se nasc cu pacatul stramosesc.

Amaraciunea acestui pacat se îndulceste însa în fiinta fiecarui om, care vine în lume prin sfîntul botez.

Din parinti botezati se nasc iarasi copii supusi poverii pacatului stramosesc.

Acest lucru vedem si în natura. Daca iei sîmburele de la mar altoit si-l pui în pamînt, creste un puiete salbatec, ce la rîndul sau trebuieste altoit.

Sa multumim lui Dumnezeu ca, prin trimiterea Fiului Sau în lume si prin jertfa adusa de El pe cruce, s-a dat tuturor oamenilor acest mijloc minunat pentru spalarea pacatului stramosesc - sfîntul botez.

Daca se întîmpla ca se boteaza un om vîrstnic, adica atunci cînd trece la sfînta noastra lege crestina vreun necrestin, pe lînga pacatul stramosesc i se iarta si toate pacatele personale, adica pacatele pe care le-a savîrsit el însusi din pruncie si pîna atunci. De aceea celui ce iese din apa botezului i se da camasa alba si se cînta: “haina luminoasa da-mi mie, Cela ce Te îmbraci cu lumina ca si cu o haina, mult milostive Hristoase, Dumnezeul nostru”.

În vechime, cînd pagînii se botezau în numar mare, ei purtau, timp de cîteva zile dupa botez, îmbracamintea alba, în semn de curatenie sufleteasca si ca marturie ca li s-au iertat toate pacatele...

Pe lînga iertarea pacatelor, cel ce se boteaza primeste si darul Duhului Sfînt.

Acest dar se numeste în sfînta Scriptura darul punerii de fii, darul infierii sau darul mostenirii. Inainte de venirea Mîntuitorului si deci înainte de întemeierea sfîntului botez, toti oamenii — dupa cuvîntul Scripturii — erau “fii ai m?iniei”, erau îndepartati de dragostea dumnezeieasca, nu puteau zice Ziditorului lor: “Tatal nostru, Carele esti în ceruri... “, asa cum cutezam a-L chema astazi, noi, crestinii, cei ce ne-am botezat si cei ce credem în Iisus Hristos — izbavitorul nostru.

Deci, cel ce se boteaza primeste si acest dar mare si negrait, anume de a fi socotit fiu al Împaratiei lui Dumnezeu, a se numara printre mostenitorii bunatatilor clor vesnice, fagaduite de Mîntuitorul lumii.

Asa dar, Sfîntul bote este o nastere noua si o ?nfiere a omului pentru împaratia lui Dumnezeu.

Dupa cum omul numai odata se naste pe lume din parinti trupesti, tot asa numai odata primeste botezul. Nimeni nu poate sa se boteze de doua ori, caci aceasta taina nu se repeta. Sfînta Scriptura spune limpede: “Un Domn, o credinta, un botez” (Efes. 4, 5).

Acum putem întelege si mai lamurit cuvintele spuse de catre Domnul Iisus Hristos: “de nu se va naste cineva din nou, nu va putea sa vada împaratia lui Dumnezeu” (Ioan 3, 3).


Cine are dreptul de a boteza?


Taina sfîntului botez, ca si celelalte taine si slujbe bisericesti, le poate savîrsi numai preotul, sfintit si rînduit dupa toata legea (adica dupa sfintele canoane). Numai în caz de primejdie de moarte, în lipsa preotului, poate sa boteze si un crestin care n-are darul preotiei, fie barbat, fie femeie. Se cere numai ca cel care boteaza în asemenea împrejurari neobisnuite sa fie el însusi crestin adevarat, care nu se afla sub oprirea arhiereasca sau preoteasca, adica sa nu fie un ratacit de la credinta. Apoi se cere ca cel care boteaza sa scufunde sau daca nu se poate, cel putin sa stropeasca pe cel ce se boteaza cu apa, zicînd aceste cuvinte sfinte, poruncite de Mîntuitorul Iisus Hristos: “boteaza-se robul (sau roaba) lui Dumnezeu (cutare), în numele Tatalui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfîntului Duh, amin”.

Mai ales moasele trebuie sa stie bine acest lucru si cînd li se întîmpla sa boteze, sa faca toate dupa rînduiala, pentru ca botezul savîrsit astfel sa aiba puterea trebuitoare.

Daca cel botezat, în lipsa preotului, nu moare îndata dupa botez, atunci se cade sa fie adus cît mai curînd la preotul locului, spre a fi si miruit, adica uns cu sfîntul mir, dupa rînduiala Bisericii noastre, ceea ce poate face numai arhiereul sau preotul.

Daca un copil moare nebotezat, nu poate fi înmormîntat cu preot, ci fara nici o rînduiala crestineasca, într-un colt aparte a cimitirului.

Însa daca acest lucru se întîmpla din pricina nepasarii parintilor sau a celor care trebuie sa se îngrijeasca ca pruncul sa fie botezat la vreme, atunci vina mare cade asupra lor si trebuie îndata sa se marturiseasca si sa împlineasca canonul ce li va rîndui preotul.

Si aceasta pentru ca Hristos cheama mai întîi pe copilasii sa intre în împaratia lui Dumnezeu, zicînd: “Lasati pruncii sa vie la Mine si nu-i împiedecati, caci a unora ca acestora este împaratia lui Dumnezeu” (Luc. 18,16).

Sa se stie ca pruncii nascuti morti, deci fara suflet, nu pot fi nici botezati, nici îngropati cu rugaciuni crestinesti, nici pomeniti împreuna cu adormitii întru Domnul.


Cine poate fi nas la botez si ce trebuie sa stie?


Cel ce se boteaza trebuie sa aiba unul sau mai multi nasi (dupa obiceiul locului).

Nasii sunt în acelasi timp si martorii, si chezasii (garantii). Martori — pentru ca vor putea adeveri la nevoie oricînd si înaintea oricui ca au fost de fata la botezul finului (sau finei) lor si chezasii sau garantii, pentru ca pe temeiul credintei lor, pe care o marturisesc în locul copilului ce se boteaza, se savîrseste sfîntul botez.

Fiind de fata la botez, nasii se leapada în locul pruncului, ce se boteaza, de stapînirea satanei (prin întreita lepadare si suflare catre asfintit, partea unde apune soarele, deci spre locul întunerecului) si apoi, întorcîndu-se cu fata spre rasarit, locul luminii, fagaduiesc ca cel ce se boteaza se uneste cu Hristos si va trai împreuna cu El.

Daca se boteaza un om vîrstnic, atunci el singur marturiseste credinta, citind “Crezul” sau repetînd cuvintele “Crezului” dupa preot sau dascal.

Un prunc, nou nascut, tinde si el cu tot sufletul sau catre Hristos, izvorul vietii si al luminii. Precum se întind floricelele spre soare, tot asa sufletul unui copilas cauta a se uni cu Hristos, Soarele dreptatii. Un copilas mic numai nu poate sa spuna acest lucru, cum o spune un om mare. Pruncul abia nascut cauta pieptul mamei si sufletul copilasului mic cauta a se uni cu Hristos si a se adapa cu darurile Duhului Sfînt care se dau omului prin sfîntul botez.

De aceea nasii, fiind de fata la botez, marturisesc credinta în locul pruncului. Ei se leaga ca se vor îngriji ca pruncul, pe masura ce va creste, va încalzi în inima sa credinta si va trai dupa poruncile lui Hristos, pazind darul botezului si arvona Duhului Sfînt, care i s-a dat.

Dar daca cinstea a fi nas la botez e mare, apoi raspunderea nasului înaintea lui Dumnezeu, pentru aceasta cinste, este si mai mare.

Parintii copilului trebuie sa aleaga deci nasi vrednici, ca sa fie martori si chezasi destoinici, si mai tîrziu sa dea pilda si îndrumari frumoase finului sau finei lor.

De aceea, nasii trebuie sa fie oameni credinciosi, sa cunoasca si sa iubeasca sfînta noastra lege ortodoxa si sa aiba viata curata. Cei care traiesc fara cununie bisericeasca, cei îndepartati de la sf. împartasanie, cu puterea arhiereului sau preotului, cei care nu împlinesc poruncile Bisericii, — nu pot fi chemati ca nasi la botez.

Caci altmintrele, ce chezasie vor da pentru pruncul ce se boteaza? SI cum vor da seama înaintea Dreptului Judecator pentru îndatoririle ce au luat asupra lor?

Este bine ca nasii sa stie, pe de rost — “Crezul” nostru crestinesc si alte rugaciuni mai însemnate.

Dupa ce finul sau fina lor va creste, nasii sunt datori, împreuna cu parintii copilului, sa-l deprinda sa-si faca cruce, sa-l învete rugaciunile si sa-i dea mereu sfaturi si îndrumari bune, si anume: cum sa-si cinsteasca parintii, cum sa se poarte crestineste, cum sa îndeplineasca poruncile dumnezeiesti, cum sa iubeasca Biserica si Patria.

Astfel de nasi trebuie sa caute parintii copilului nou nascut si sa nu aleaga numai pe cei mai cu stare si cu trecere.

Iar crestinul, daca nu este sub oprirea preotului, nu are voie sa se lepede de a fi nas la botez, atunci cînd este poftit la aceasta.

Joanna

Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.

Parintele Arsenie Boca

''In our days it is impossible to be a half-hearted Christian: either you are fully there, or not at all''
hieromonk Seraphim Rose

[irina.c.]

Dragelor,Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe toti cei cu numele de Andrei,dar si pe toti romanii,pentru rugaciunile Sfantului Apostol ocrotitor al tarii noastre.



Joanna ce bine ca ai postat cate ceva despre botez.Poate scrii si despre celelalte Taine ale Bisericii.



Irina si bb Ilinca(26apr04)

Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul

ILINCA

[joanna]

Irina voi continua.Dragele mele,sper ca sunteti toate bine,sanatoase si cu harul Domnului asupra voastra.
Dupa cum bine stiti miine se implinesc 7 ani de la plecarea din aceasta viata a parintelui Cleopa.Voi reda citeva cuvinte ale Mitropolitului SERAFIM:


Parintele Cleopa a Trecut la Domnul
În diminata zilei de 2 dec. 1998, Dumnezeu a chemat la Sine, în cel de-al 86 an al vietii, pe Parintele Arhimandrit CLEOPA ILIE de la Mânastirea Sihastria (jud. Neamt) pentru a primi rasplata vietii sale închinate în întregime si fara nici o rezerva lui Hristos si Bisericii, cu care el s'a identificat si pe care a slujit-o mai ales cu predica si cuvântul scris de învatatura. Parintele Cleopa a fost si ramâne un Ioan Gura de Aur pentru toti românii. Predicile si cuvintele sale de învatatura au atras la Sihastria nenumarati pelerini din întreaga tara care au putat sa contemple, în chipul curat si luminos al Parintelui, pacea si fericirea raiului si totodata, sa se hraneasca cu învatatura cea mai curata a Bisericii. Chiar teologi mari, ca Parintele Staniloae (±1993), Parintele Galeriu si atâtia îl ascultau pe Parintele Cleopa cu interes sau îi cereau sfatul duhovnicesc.
Prin sfintenia vietii sale, câstigata prin multe nevointe, prin rugaciune si post, prin privegheri de toata noaptea si ascultare întru smerenie, Parintele Cleopa a devenit, împreuna cu alti mari traitori în Hristos, ca Parintele Paisie (±1992), Parintele Arsenie Boca (±1989), Parintele Arsenie (Techirghiol), Parintele Sofian (Bucuresti), Parintele Iachint de la Putna (±1998), Parintele Teofil de la Sâmbata si altii, constiinta însasi a Bisericii noastre. Credinciosii adevarati nu s'au smintit niciodata de neputintele preotului sau chiar ale ierarhului lor, pentru ca s'au raportat în primul rând la modelul de sfintenie oferit de acesti mari Parinti ai Ortodoxiei românesti.
Prin forta duhovniceasca a exemplului sau, Parintele Cleopa a reprezentat coloana vertebrala a Bisericii noastre în timpurile cele mai dure ale existentei sale. Timp de aproape 10 ani a trait singur în pustia cea mai adânca a muntilor Neamtului, într'o nevointa asemenea îngerilor, identificându-se si rugându-se pentru toti cei prigoniti ca si el pentru credinta, pentru adevar, dreptate si libertate. La chemarea Patriarhului Justinian (1948-1977), Parintele Cleopa a iesit din pustie pentru a se pune în slujba calugarilor si a mirenilor, pe care i-a îndrumat duhovniceste pâna la sfârsitul vietii sale. Dar nimeni nu l-a auzit vreodata plângându-se de prigoana la care a fost supus în tot timpul dictaturii comuniste, care l-a urmarit neîncetat pentru imensa popularitate pe care a avut-o. El a stiut, mai bine decât oricine, ca prigoana si suferinta sunt îngaduite de Dumnezeu pentru pacatele oamenilor, dar nu spre pierderea, ci spre mântuirea lor. Astfel, cu întelepciunea sarpelui si cu nevinovatia porumbelului, dupa porunca Mântuitorului, Parintele Cleopa a reusit, cu darul lui Dumnezeu, sa predice mereu multimilor care-l asaltau zi si noapte si sa scrie carti întregi de folos duhovnicesc, prin care s'au zidit si se vor zidi înca generatii întregi.
Parintele Cleopa a fost, de asemenea, un mare duhovnic, la care s'au spovedit patriarhi, mitropoliti, episcopi, preoti si nenumarati credinciosi.
Ca unul care i-am fost nevrednic fiu duhovnicesc, cautându-l si ascultându-l adeseori în cei 30 de ani de când Dumnezeu mi l-a dat ca sa-mi fie povatuitor, aduc, împreuna cu nenumaratii sai fii duhovnicesti, aceasta marturie despre sfintenia vietii sale si astept, întru nadejde, ziua în care Biserica îl va numara împreuna cu sfintii.+ Mitropolitul SERAFIM

Doamne ajuta si revin cu intimplari cu parintele.


Joanna

Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.

Parintele Arsenie Boca

''In our days it is impossible to be a half-hearted Christian: either you are fully there, or not at all''
hieromonk Seraphim Rose

[joanna]

FAPTE SI CUVINTE DE ÎNVATATURA







''2. Spunea Pãrintele Cleopa: ''Stiti voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împãrãteasa Heruvimilor, Împãrãteasa a toatã fãptura, cãmara întrupãrii lui Dumnezeu-Cuvântul, usa luminii, cã lumina cea neapropiatã gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este usa vietii, cã Viata Hristos prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiatã prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel''.

3. Mai spunea: ''Maica Domnului este scarã cãtre cer, pod cãtre cer; porumbita care a încetat potopul pãcatelor, precum porumbita lui Noe a adeverit încetarea potopului. Este cãdelnitã dumnezeiascã, cãci a primit focul dumnezeirii si Bisericã a Preasfântului Duh. Maica Domnului este Mireasa Tatãlui, Maica Cuvântului si Biserica Duhului Sfânt''.

4. Spunea iarãsi: ''Când vezi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Hristos în brate, tu stii ce vezi acolo? Cerul si pãmântul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri;

Arhim. Ioanichie B\lan, Via]a [i nevoin]ele P\rintelui Cleopa

158

Ziditorul cerului si al pãmântului. Iar Maica Domnului reprezintã pãmântul, adicã toate popoarele de pe fata pãmântului, cã ea este din neamul nostru. Este din semintie împãrãteascã si arhiereascã''.

5. Zicea bãtrânul: ''Bratele Maicii Domnului sunt mult mai puternice decât umerii heruvimilor si ale preafericitelor tronuri. Deci pe cine tine Fecioara Maria în brate? Voi stiti pe cine tine? Pe Cel ce a fãcut cerul si pãmântul si toate cele vãzute si nevãzute''.

6. Iarãsi spunea: ''Stiti voi cine este Maica Domnului si câtã cinste, câtã putere si câtã milã are? Este mama noastrã, cã are milã si de sãraci si de vãduve si de crestini. Pururea se roagã Mântuitorului Hristos pentru noi toti''.

7. Aproape în fiecare predicã Pãrintele Cleopa îi întreba pe crestini: ''Aveti voi icoana Maicii Domnului în casã?'', ''Dar cãndelutã la icoana Maicii Domnului aveti?'' Si îi sfãtuia: ''Sã luati ocrotitoare si ajutãtoare pe Maica Domnului, Mama noastrã din cer si de pe pãmânt! Împãrãteasa cerului si a pãmântului! Dacã o veti lua pe ea ocrotitoare, citindu-i dimineata un acatist cu cãndeluta aprinsã si seara un paraclis, veti avea ajutor si în timpul vietii si în clipa mortii si în ziua Judecãtii... Stiti voi cât poate Maica Domnului înaintea Tronului Preasfinte Treimi? Dacã nu era ea, cred cã lumea aceasta se pierdea cu mult mai devreme!''

8. Celor care dãdeau slujbe la bisericã, le zicea: ''Aici am pus slujbe mari, dar dacã omul acasã nu face nimic, se împlineste ceea ce zice în Sfânta Scripturã: Când unul se roaga si celãlalt nu se roagã, unul zideste si celãlalt stricã! Atât vã dau: dupã rugãciunile de dimineatã sã cititi Acatistul Bunei Vestiri cu cãndeluta aprinsã. O sã vedeti cã Maica Domnului este grabnic ajutãtoare!''

........

14. Când voia cineva sã-l fotografieze, Pãrintele Cleopa îi zicea: ''Cautã un mãgar, fã-i pozã si scrie pe ea ''Cleopa''!''

15. Pãrintele Cleopa zicea: ''Sfântul Vasile cel Mare spunea cã cea mai mare întelepciune, care îl pãzeste pe om de tot pãcatul si îl duce în Rai, la fericirea vesnicã, este moartea. Moartea si cugetarea la moarte. Iar în minte si în inimã sã avem rugãciunea ''Doamne Iisuse''!''

.........

62. Un ucenic l-a întrebat: - Ce este rugãciunea curatã? - Sã zici cu gura, sã întelegi cu mintea si sã simti cu inima.

63. Altãdatã zicea: ''În rugãciune nu teologhisi, nu primi gânduri; ci varsã lacrimi. La vama imaginatiei sunt arhiconii iadului, care îti aduc imaginatii si tâlcuiesc Scriptura, zicând: Muntii saltã ca berbecii si dealurile ca mieii oilor. Apoi vin si te întreabã: “Cine sunt muntii? Care sunt dealurile?” Si tot ei rãspund: “Muntii sunt oamenii înduhovniciti, iar dealurile sunt cei de pe treapta a doua”.

64. Iarãsi spunea: ''Ascultarea fãrã rugãciune este argãtie, iar cel ce face ascultare cu rugãciune, liturghie sãvârseste''.

65. Mai spunea: ''Smerenia se naste din ascultare fãrã cârtire''.

66. Zicea iarãsi: ''Rugãciunea nu este conditionatã de timp sau de loc. Ea este hrana sufletului''.

.......

134. Povestea Pãrintele Cleopa despre aceeasi perioadã: ''Dupã operatie m-au dus la reanimare. Acolo am adormit pe un scaun pliant si am dormit trei zile si trei nopti. Când m-am trezit, mi-au zis: - Pãrinte, mata stii cã ai dormit trei zile si trei nopti si tot timpul ai vorbit? - Nu stiu nimica! Ce-am vorbit? - Pãrinte, stii câte predici am înregistrat? Ia te uitã ce- am înregistrat! Mi-au arãtat casete întregi. Erau predici pe care eu le vorbisem cu 30-40 de ani în urmã. Însã eu n-am stiut nimic!''

133. Cât timp a stat pãrintele la Iasi în spitalul Parhon, a uimit pe toti. Pânã si doctorii îsi fãcuserã program de sedintã pentru a-l asculta pe Pãrintele Cleopa. Multi oameni, auzind cã pãrintele este internat în spital, veneau si-i aduceau tot felul de alimente. Iar el chema asistentele sã ducã tot ce primea la bucãtãrie si la ceilalti bolnavi. La iesirea din spital, doctorii i-au spus: ''Pãrinte, cât timp ai stat sfintia ta în spital, n-a mai fost nevoie sã facem aprovizionare. Tot ce primeati aici, era suficient pentru întreg spitalul''.

........

Multã lume se închinã în chilia si la mormântul Pãrintelui Cleopa, si iau pãmânt si flori de binecuvântare, spunând cã simt ajutor prin rugãciunile sfintiei sale. Gândindu-ne la mãrturiile cuprinse în aceastã carte si la multe altele care nu s-au mai scris aici, suntem încredintati cã Bunul Dumnezeu l-a asezat în ceata cuviosilor pãrinti. Pentru aceea, îndrãznim sã ne rugãm si noi la chilia si mormântul sãu, zicând:Preacuvioase Pãrinte Cleopa, de ai câstigat har si milã înaintea lui Hristos Dumnezeu, roagã-te si pentru noi, pãcãtosii fiii tãi!''



Arhim. Ioanichie Balan

Viata si nevointele Arhimandritului Cleopa Ilie



Joanna



Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.



Parintele Arsenie Boca



''In our days it is impossible to be a half-hearted Christian: either you are fully there, or not at all''

hieromonk Seraphim Rose

[fairy_adina]

daca deja cunoasteti linkul acesta va rog sa ma scuzati. Eu aici am avut bucuria sa gasesc o integrala a Cararii Imparatiei scrisa de parintele Arsenie Boca



http://www.nistea.com/boca.htm



va doresc bucurie in Dumnezeu



si cu smerenie va scriu o poezie



Vreau sa fiu cea care-ti saruta picioarele , spalandu-le cu parul meu ,

sa fiu cel care striga :"- Tu esti Fiul lui Dumnezeu !",

vreau sa fiu cea care plange de dorul vorbelor tale ,

vreau sa fiu cel care iti aude vocea pe cale ,

vreau sa stau langa pieptul tau ,

sa ma hranesti ºi pe mine cu inima ta ,

sa curga ºi-n trupul meu sangele tau

Dar drumul mi l-am facut atat de lung , ºi abia ma mai tin pe picioare .

Mi-e frica sa zbor desi mi-ai dat aripi,

mi-e frica sa cred desi te-am atins drept in ranile tale

mi-e frica sa sper desi mi-ai promis ca vei fi langa mine ,

mi-a ramas doar iubirea , iubirea de Tine



Ajutati-l sa cante din nou

Maini condamnate la tacere

Dragostea de Dumnezeu rezolva toate problemele

[antoioana]

Prima data l-am auzit (ca nu m-am uitat, trebaluiam) pe parinte intr-o emisiune tV. Tinea o predica despre nunta. Si acum ma infior cum a tunat din voce: "Asta nu-i nunta crestineasca, asta-i nunta de draci!" Reactia mea? Am fugit din camera. La propriu. Probabil din cauza ca nunta pe care o facuseram noi cu putin timp inainte se cam asemana cu ce spunea parintele ca n-ar fi tocmai crestineste. :((
N-am apucat sa-l vad in viata. Mi-era frica de el. De adevarurile pe care le spunea. Mai tarziu am mers la mormantul lui, si-acolo m-am apropiat cu frica. Era si o femeie demonizata, maiculitza ce urat facea cand o puneau sa atinga tzarana de pe mormant...Acolo am realizat ce important este sa te duci imbracata decent intr-o biserica, manastire...ca n-avem nici un drept sa stricam munca calugarilor, truda lor in drumul spre desavarsire...
Parintele Cleopa mi-e drag ca un bunic, ca un invatator sever, dar drept...Vara trecuta am furat nitzel pamant de la Sihastria si l-am adus in Canada...

Va doresc multa liniste!

Spunea preotul nostru de aici ca se cam duce de rapa ideea de post, infranare...cu toata varietatea de bucate de post.

Numai bine!
Cu drag,
anto

...ce-ntamplare cu mine Anto, ce minune cu ei Ioana si Stefan si bb din burtica...

[adita]

da, chiar si eu ma gandeam ce post tin, ca ma indop cu salam de soia, crenvusti de soia, carnati de soia si tot asa

mamica de trei copilasi : Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)[zana]si Antim (27 sept. 2001)

[irina.c.]

quote:

---

Originally posted by adita
da, chiar si eu ma gandeam ce post tin, ca ma indop cu salam de soia, crenvusti de soia, carnati de soia si tot asamamica de trei copilasi : Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)[zana]si Antim (27 sept. 2001)

---

:)) Un parinte din Sf. Munte spunea ca in ziua de azi oamenii sunt mai slabi fizic si nu rezista la posturi asa cum rezistau cei din vechime.Referitor la toate produsele acestea de soia,cred ca nu sunt foarte sanatoase ,avand in vedere cate de-a E-uri contin.Noi incercam sa le evitam,din acest motiv.Irina si bb Ilinca(26apr04)Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul ILINCA

[gandacelu]

fetele, is rupta... am fost azi la canonizarea Sf. Gheorghe de la Cernica, in misiune de reporter am facut o gramada de poze, dar nah nu stiu cum am reusit, dar nu au iesit la rezolutia maxima

neste butoane acolo, io femee, aparatu' mecanica fina... dah!

---

mami de ileana si ioachim

[irina.c.]

quote:

---

Originally posted by gandacelu
fetele, is rupta... am fost azi la canonizarea Sf. Gheorghe de la Cernica, in misiune de reporter am facut o gramada de poze, dar nah nu stiu cum am reusit, dar nu au iesit la rezolutia maximaneste butoane acolo, io femee, aparatu' mecanica fina... dah!

---

mami de ileana si ioachim

---

Gandacel,nu ne zici si noua la ce revista lucrezi?pliiizzz [loveyou]Am vrut si noi sa mergem,dar ne-am gandit ca va fi foarte aglomerat,asa ca am renuntat.Cum a fost?Irina si bb Ilinca(26apr04)Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul ILINCA