La mulți ani tuturor!
M-am întors azi dimineață pe DC așa cum te intorci în propria-ți vârstă, cu nostalgia, delicatețea și afecțiunea pe care-o ai pentru anii trecuți. Cu amintirilor lor frumoase cu tot.
M-am întors să văd ce ați mai scris, așa cum fac uneori, deși în liniște, deși fără să mai activez decât cu ochii aruncați pe subiecte, uneori.
Mi-e dor de voi, cele pe care vă citesc aici ori de cîte ori deschid site-ul; mi-e dor de vremurile în care scriam (articole sau doar comentarii scurte), mi-e dor de userii pe care nu i-am cunoscut personal niciodată... E o parte din viața mea aici, e o parte din copilăria fiului meu aici. Și-atunci desigur că mi-e dor.
La mine au fost tăvăluguri de schimbări - un divorț, o traumă peste care am trecut greu, o nouă iubire, cotituri profesionale... Copilul meu este mare, adolescent de aproape 16 ani și 1,95, viața e bună așa cum e ea, ne uităm în ochii celuilalt și ne vedem de drum.
Dar mi-e dor, așa că am vrut să vă scriu.
Îmi doresc un an care să fie blând și să-mi dea putere.
Și vă doresc și vouă, tuturor, același lucru.