-
După 1 an jumate de încercări fara succes am avut primul test de sarcina care părea pozitiv. I l-am arătat și soțului care nu a fost la fel de convins ca mine, dar fiind vineri seara nu prea aveam ce face. Sâmbătă am tot stat în cumpănă dacă sa merg sau nu la un laborator pt bHcg, dar până la urmă nu am făcut-o (cred că mai mult pt că nu voiam să îmi spulber speranțele). Mai aveam totuși niște teste rătăcite prin casă pe care le-am folosit și din păcate toate au fost negative. Cu toate astea ceva in mine mi-a spus că totul o sa fie bine și într-una din zilele care au urmat i-am zis că asta e luna in care reușim. Fast forward la 8 zile după ovulație - era tot o vineri și ne vedeam seara cu niște prieteni așa că am făcut un test sa văd dacă pot sau nu să beau alcool și surpriza... părea pozitiv. Nu am vrut să mă entuziasmez prea tare din cauza experienței precedente, așa că nu am zis nimic, dar sâmbătă l-am rugat pe soț sa mai cumpere câteva teste. Spre bucuria noastră toate erau pozitive, slab pozitive, dar totuși se vedea clar liniuța. Luni am fost să îmi dozez bHcg-ul, iar când am primit rezultatul pur și simplu mi-au dat lacrimile. Seara când a venit soțul acasă (era ziua lui de nume) i-am dat o cutiuță in care era rezultatul testului de sânge și o pereche de sosetele. A fost un moment fericit și emoționant pentru amândoi.
Comentarii