Buna ziua tuturor celor care citesc acest blog.Am vrut sa scriu aici ca sa imi urlu durerea pierderii sarcinii la 21 de saptamani.Ma simteam neasteptat de bine ,doar ca oboseam ,ceea ce este normal cand esti gravida...dar pe data de 25 nov.spre seara ,imi asteptam sotul sa vina de la serviciu,cand a inceput sa ma doara spatele si burta si...totul s-a intamplat asa de repede ca nici acum nu-mi vine sa cred ca INGERASUL meu nu mai este!SI acum cand scriu urlu de durere si abia mai vad sa scriu de lacrimi....nu stiu...nu stiu ce sa mai fac de dorul ingerasului meu!Imi pare rau ca il fac si pe sotul meu sa sufere cand ma vede asa de distrusa ,si pling pe ascuns,dar ma vede plansa...NU MAI POT!NU fac altceva decat sa ma rog dar de multe ori ma inec de plins...DOAMNE CE DURERE!
Iti doresc din tot sufletul multa putere, lumina, intelepciune... mai mult