Joi, pe 4 Iulie 2019, la 38 de saptamani, pe ultima suta de metri si cu sarcina, si cu programarea pentru sedinta, si cu pregatirea am reusit sa facem sedinta foto cu burtica. Am mers cu de toate dupa noi cum ne-a sfatuit fotografa, tocmai la Gradina Botanica, unde de mult vrem sa ajungem si nu ne iese. Nu am reusit sa stabilim o intalnire mai devreme de ora 19, sotul la 18 ajungand acasa de la munca, iar la ora 20 se inchide gradina si lumina mai e putina, dar am reusit.
Am facut-o si pe asta, ne-au zis de la poarta ca putem sta cat e nevoie, am plecat dupa 21, pentru ca dupa sedinta ne-am si plimbat putin, am mers pe alt traseu spre iesire, Sofi era foarte obosita, dar incantata de privelisti, e obisnuita sa se culce devreme, in jur de ora 20 trebuie sa doarma asa ca isi depasise de mult ora, pana am ajuns acasa a adormit in masina, saracuta, muscata de tantarii din Gradina, fara sa manace cum trebuie, doar a ros niste biscuiti si a mancat putin dintr-o banana, nu tocmai o cina cum trebuie...asta e, sacrificii. A fost oricum destul de rabdatoare si cuminte, a fost de mare ajutor si buni, mama soacra, care a stat cu ea, mai cara din lucruri, nu e prea usor cu sedintele.
Si eu am rezistat eroic, rochitele pentru sedintele foto sunt din materiale sintetice foarte calduroase, mai era si afara cald, dar am facut fata, eram foarte multumita ca am reusit sa facem poze si cu Mati in burtica. Tipa cu foto, imi tot zicea daca sunt ok, sa nu nasc acolo, sa rezist.
Sofi, draguta de ea a stat si ea la cateva poze, mangaia burtica, o pupa, e topita dupa Mati, il tot asteapta, mai ales ca i-a spus sa ii aduca cateva lucrusoare (o trotineta, pe care initial o voia verde, apoi roz, acum rosie si tuburi cu baloane de sapun, ne-a spus si cu ce personaje sa fie pe ele si cam atat, desi noi suntem pregatiti cu mai multe).
Abia astept sa vad ce a iesit, a fost tare speriata de tipul care o ajuta pe fotografa, ce ii tinea stalpul de lumina, de la o vreme cand vede barbati inchide ochii, spune ca nu vorbeste cu ei si uneori si plange, ne ia de picioare...nu stim de ce e speriata, ii e teama de ei, pana spre final s-a mai obisnuit cu el, dar la inceput tot cerea la mine si spunea "Nu mami", asa obisnuiesc sa o linistesc, ii spun ca nu ii face nimeni nimic si repeta si ea, mititica, sper sa reusim sa o facem sa depaseasca aceasta teama urata.
Am facut poze in rochite de graviduta, poze de familie, cu hainutele lui Mati, cu o masinuta pe burtica (fotografa a zis sa ii aducem ceva botosei, nu i-am cumparat lui Mati, e vara, cald, nu vad necesitatea, aveam ceva de la sofi, dar am uitat sa iau, a mai zis de o jucarie, dar el nu are, avand atatea de la Sofi nu i-am mai cumparat, asa ca am imprumutat de la ea, vor fi oricum ale amadurora), cu numele infasurat facut de mine, cu o ecografie de a lui si chiar cu burtica goala intr-o camasuta alba desfacuta la burtica, iar ultima poza cu tot grupul, mami, tati, Sofi si buni a fost grozava, a zambit si Sofi, era o veselie, tre sa fie o poza de pus in rama, bine toate vor fi, dar asta ma astept sa fie cea mai naturala si plina de bucurie, am vrut neaparat sa facem poza profi si cu buni. Dureaza aproape o luna pana primim pozele, le asteptam cu nerabdare, a zis ca o sa primim cateva de mostra mai devreme.
Comentarii