-
Familia punea presiune cu fiecare ocazie dupa ce au aflat de logodna noastra pe langa nunta normal este momentul unui nou membru in familie, dar noi inca nu ne simteam pregatiti, ne doream minunea dupa nunta.
Am planificat nunta in 2020 dar din cauza pandemiei am fost nevoiti sa o reprogramam urmatorul an si asa au inceput intrebarile nostre.
Ne doream din ce in ce mai mult un bebe dar nu era conform planului nostru, teama de a nu se amana iar nunta si totodata sarcina, daca incercam si ramaneam insarcinata cum puteam sa fac nunta cu burtica, prea multe ganduri care mi-au provocat o depresie.
Cu ajutorul unui psiholog am reusit sa trec peste, sa inteleg ca daca nu am reusit sa ne facem totul cum ne-am planificat putem face un nou plan, sa ne reorganizam si sa punem pe primul plan bebelusul.
Zis si facut... In luna martie am simtit ca este momentul sa incepem sa incercam. Am calculat data ovulatiei si i-am spus sotului in gluma dupa ce am iesit din dus "ce ar fi sa facem un copil?" initial m-a refuzat si a plecat si el la dus si cand s-a intors cu zambetul pe buze direct "da, hai sa facem"
Nerabdatoare am facut un prim test ultrasensibil cu 4 zile pana in ziua menstruatiei si a iesit negativ, eram convinsa ca nu am reusit luna asta mai ales ca nu ai cum din prima sa ramai insarcinata. Am inceput sa am simptomele specifice de greata, durere de burta si cap dar era ceva diferit.. Sanii ma mancau destul de rau si ma durea spatele si in ziua menstruatiei cand am vazut ca intarzie am decis sa fac urmatoarea zi un nou test.
Am facut testul in data de 28 martie si am decis cu sotul sa il vedem impreuna, am asteptat un minut si cum ne-am uitat se vedea clar cele 2 liniute. Nu pot sa exprim nici acum sentimentele din acel moment, nu imi venea sa cred ca din prima incercare Dumnezeu ne-a oferit cel mai frumos cadou si urmeaza o calatorie plina de emotii.
Comentarii