Suntem o familie unde predomina băieții, cel mai mic având 5 ani. Deja nu ne mai gândeam la posibilitatea de a avea un alt copilaș, toate lucrurile fiind donate prietenilor, rudelor ce au avut bebeluși . Apoi... surpriză! ... Am avut un șoc, am început sa plâng, am fost plina de gânduri, de neliniște (începusem munca de doar 6 luni, ma gândeam cum ne vom descurca, ma gândeam cum va reacționa corpul meu, copii). Apoi deodată, am realizat cât de frumos poate fi, cata dragoste, fericire oferă fiecare copilaș.Si emoțiile de bucurie au început, abia așteptăm să îl simt sa îl am! Desigur, in câteva zile, deja am spus tuturor, nu puteam tine doar pentru noi bucuria❤️.
Comentarii