-
Bună mamici sau viitoare mămici, azi o sa abordez un subiect foarte sensibil. Emoțiile din sarcină!
Înainte de sarcină eu eram o persoană foarte calma și foarte permisiva. Cu greu ai fi reușit sa ma superi sau ma deranjezi în vreun fel, eram genul de persoană "inima larga"
În perioada în care încă nu știam ca sunt însărcinată această răbdare începea sa se piardă, încet, încet eu neștiind ce se întâmplă.
Îmi amintesc cu amuazment ca am avut o discuție cu soțul meu și atât de tare m-am aprins iar el rămăsese șocat de felul în care reacționam. Ulterior am realizat testul de sarcină și am găsit rezolvarea la comportamentul meu.
Nu știu voi cum sunteți sau cum ați fost, dar aveam momente de melancolie când îmi venea efectiv sa plâng pentru nimic, un cuvânt spus la nervi ma făcea sa dramatizez în ultimul hal.
De greață, vărsături, stari de rău m-a ferit cel de sus, dar schimbările hormonale pe mine m-au afectat pe partea psihică, deci nu ai una, dar ai alta.
În trimestrul 2 totul a revenit la normal, eram eu cea de dinainte de sarcină, dar acele prime trei luni au fost destul de ciudatele și pentru mine, dar și pentru cei din jurul meu.
Sarcină chiar dacă nu a fost planuita, ne doream bebe, deci nu pot spune ca eram supărată sau ceva de genul, schimbările din comportamentul meu erau neexplicate, nu am nici o scuza în privința lor în afara de hormoni.
O zi frumoasă dragile mele!
Comentarii