Am realizat ieri cat de mult conteaza o atitudine positiva, in general dar poate si mai mult in sarcina.
Cu toate schimbarile si simptomele ciudate care le aduce sarcina, e usor sa te ingrijorezi din absolut orice. Senzatii ciudate, greturi, secretii, crampe si dureri, nu sti ce e normal pentru ca nu le-ai mai intalnit pana acum (prima sarcina). Adauga la lista asta, griji legate de bebelusul din burtica ta - o zi cand ti se pare ca nu misca asa de mult ca alte zile, la ultimul ecograf a iesit ca e inainte sau inapoi la masuratori, etc. - si poti sa petreci fiecare minut din fiecare zi ingrijorata si stresata.
Am avut cateva exemple in jurul meu la care am vazut exact asta. Parca erau constant incordate, asteptand sa se intample ceva rau, cumva convinse ca ceva nu e ok si trebuie sa fie intr-o stare de alerta ca sa prinda vre-un simtom iesit din comun. Si bineinteles ca cu cat le cauti mai atent, sansa e mare sa gasesti ceva. O durere de spate, o presiune pe piept, o mica schimbare in secretii, fuguta la doctor si chiar daca doctorul confirma ca e totul e in regula, parca nu il crezi si tot tensionata ramai.
Eu pot sa zic ca am fost si norocoasa in aceste 9 luni si ca am avut o sarcina relativ usoara si fara complicatii. Dar pe langa noroc, un mare rol, zic eu, l-a avut atitudinea pozitiva care am adoptat-o de la inceput. Si asta nu imi sta in fire deloc. Dar, citind ca o stare de spirit calma este important pentru bebe si stresul mamei il poate afecta negativ am facut un efort ca sa fie asa. Nu am folosit o "reteta magica" dar prin incercare am descoperit ce functioneaza pentru mine - plimbarile zilnice (in special in zile insorite), yoga, mancaruri favorite, oameni calzi si pozitivi, si hobiuri care ma relaxeaza. Asta nu inseamna ca nu am avut zile mai gri si au fost chiar ele care m-au facut sa vad contrastul si sa inteleg importanta lucrurilor care le faceam ca sa imi mentin o stare de spirit pozitiva.
Am tinut neaparat sa scriu despre asta pentru ca chiar daca am invatat-o in perioada de sarcina ea se aplica in viata in general. Si vreau ca postarea asta sa imi aminteasca de asta in viitor, daca vreodata uit.
Comentarii