Trebuia sa fiu mireasa. Însa... ne-am razgândit. Sau eu m-am razgândit, mi-am luat lucrurile ?i m-am întors la mama. Acum cred ca nici nu mai eram eu cea care declaram atât de aprig ca pâna la 30 de ani nu ma marit, nu mai fac copii, mi-a trecut pofta de mariti?. El m-a cautat. Îmi era greu, fiindca pe cât de mult îl iubeam, pe atât de galagios îmi sunau gândurile "nu e al tau, nu e pentru tine, nu e suficienta doar iubirea, nu sunte?i compatibili, uita!!!".
Ne-am revazut dupa aproape jumatate de an. El era dulce, iubitor, a?a cum l-am vazut prima data. Eu eram rece, dura, iar fiece cuvânt rostit era planificat parca din timp pentru a-l rani.
Întâlnirile au continuat, atât de calde, atât de înflacarate, atât de din ce în ce mai a?teptate. M-am îndragostit pentru a 2a oara de aceia?i persoana, însa deja de alt om. Una din întâlnirile noastre ne-a dus pâna la Manastirea Ciuflea, ca sa ne rugam unei icoane facatoare de minuni aduse recent. Nici nu ?tiam despre ce icoana era vorba. Ne-am închinat icoanei, iar eu am avut o singura ruga - Doamne, da-mi un semn, ca sa ?tiu ca am facut corect, sa ?tiu ca procedam corect, mergem în direc?ia ce ne va duce pe cel mai drum lung din via?a, sau arata-mi ca am avut dreptate de la început ?i nu suntem potrivi?i unui altuia. Adevarul e ca pe cât de mare îmi era fericirea, mai eram framântata de îndoieli.
În mai pu?in de o luna am aflat ca sunt însarcinata. Copilul nostru este binecuvântarea Domnului.
Voi fi mireasa, voi fi so?ie, voi fi mama. Î?i mul?umesc, Doamne!
P.s.: Scumpul meu îngera?, mult-a?teptatul nostru copila?, abia a?teptam sa-?i vedem ochi?orii! Noi vom fi cei mai buni parin?i pentru tine!
Comentarii