Sa iti povestesc cum am aflat ca existi? Ok :)
Pai noi am vrut de mult ca tu sa existi. Si au trecut luni bune si multe teste negative. Si deja nu ne mai prea astetam,si nu mai luam teste,practic si uitasem ca se poate sa apara inca o minune in viata noastra. Pana o data cand a venit perioada in care trebuia sa imi vina menstruatia si nu a venit,nu am luat testul nici nu m-am gandit ca as putea fi insarcinata pentru ca s-a mai intamplat asa. Si a trecut o zi,doua si nu imi venea...inca nu mi-am facut probleme,apoi a trecut o saptamana si deja m-am gandit la aceasta varianta..parca imi era teama sa fac testul,imi era teama ca este negativ,si dupa doua saptamani la insistentele surorii tale am luat testul,l-am facut si l-am lasat in baie . A trecut un minut,doua,trei,patru si parca imi era teama sa ma uit dar, pana la urma sora ta fiind curioasa daca chiar o sa fie ceva mic s-a dus la baie a stat acolo putin,apoi a venit in bucatarie fara sa schiteze nici macar un zambet. Atunci eu am spus: <> si ea sa grabit sa imi raspunda << NU>> dar un NU asa de serios incat nu o credeam. Apoi am tacut si ea a spus apoi sarind in sus <> ,eu i-am raspuns fericita: << Nu creed! >> apoi mi-a arat testul si chiar existai!!! Eram ambele atat de fericite! A fost un moment memorabil,pe care cu siguranta nu o sa o uitam.Si uite ca acuma suntem la jumatate de drum si nu ne vine sa credem ca a trecut atat. Iubita mea,mami se pune la nani ca este obosita,dar pormit sa revin si maine sa iti mai povestesc si alte momente frumoase si toate datorita tie! Te iubim!
Comentarii