ANUNÈš IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Mamicilina - #raceala #gradinita #vaccin #pneumonie #schema de vaccinare #imunitate #viroza
1.157 vizualizariCred ca e bine sa precizez de la început ca nu sunt nici pro nici contra vaccinurilor. Cu alte cuvinte, le înteleg beneficiile si sunt de acord ca prevenirea anumitor boli cu ajutorul vaccinurilor este benefica pentru fiecare dintre noi, ca individ, precum si pentru colectivitatea în care traim, însa în acelasi timp recunosc ca ma enerveaza obsesia aceasta pentru vaccinuri care înflacareaza spiritele unora. Când am vaccinat-o pe Elisa, cu multi ani în urma, lucrurile mi s-au parut mult mai simple sau poate ca pur si simplu eram eu mai naiva si mai putin stresata în îndeplinirea sarcinilor materne, cine stie... Acum însa lucrurile mi se par infinit mai complicate, cel putin atunci când vine vorba despre astfel de decizii, cum este aceea a vaccinarii suplimentare. Atunci când am început schema de vaccinare a lui Tudor, medicul de familie ne-a prezentat si optiunile suplimentare, insistând, desigur, asupra beneficiilor diverselor tipuri de vaccinuri care nu intra în schema obligatorie. O perioada am avut dubii asupra miraculoaselor puteri ale vaccinurilor, apoi, dupa ce am citit tot felul de studii si opinii ale unora si ale altora, am ajuns la concluzia ca vaccinurile sunt totusi o descoperire revolutionara a medicinei, de care ar trbeui sa profitam, dar cu o oarecare precautie, caci nimic pe lumea asta nu este de neînvins si de neînlocuit. Si totusi, în pofida beneficiilor pe care le-am înteles si pe care nu le contest si în ciuda insistentelor medicului de familie am ales sa nu facem vaccinurile suplimentare. Pentru simplul fapt ca ne-am propus sa ducem o viata sanatoasa si sa prevenim ceea ce este de prevenit prin alte metode decât prin medicamente, pentru ca, în fond si la urma urmei vaccinurile sunt si ele niste medicamente. Stiu, stiu, unele dintre bolile pe care le previn sunt atât de raspândite, încât riscul de contaminare poate fi foarte mare si preventia de alte tipuri inutila. Ca orice parinte, sunt îngrozita de ideea ca ai mei copii ar putea suferi de cine stie ce boala, însa, la fel de tare ma îngrozeste si gândul de a-mi îndopa copiii cu diverse substante chimice a caror eficienta reala a fost pusa de atâtea ori sub semnul întrebarii. Care este, pâna la urma, cea mai buna alegere? Pentru ca, în fond, despre asta este vorba – despre o decizie pe care parintii o iau pentru copiii lor, cu dorinta de a le face, desigur, un bine.
Cu ceva timp în urma, când m-am decis sa îl duc pe Tudor la gradi, dilema vaccinurilor a reaparut. Gândul ca în colectivitate puiul meu va deveni mai vulnerabil si ca lipsa vaccinurilor suplimentare propuse de medic ar putea sa îl expuna la anumite riscuri m-a facut sa revin asupra acestei probleme care genereaza, se pare, infinite controverse. Initial mi-am propus sa îl vaccinez pe Tudor înainte de a merge la gradi, însa, în cele din urma am renuntat la idee, pentru ca am realizat între timp ca în viata poti preveni anumite pericole, dar nu poti în niciun caz pretinde ca le poti preveni pe toate. De câteva zile am încetat sa mai citesc studii despre vaccinuri si sa mai întreb pe toata lumea ce parere are asa cum am facut, de altfel si în subiectul deschis cu ceva timp în urma pe forum. De ce? Pentru simplul fapt ca am ajuns la concluzia ca a-ti vaccina copilul nu este nici datorie morala, nici decizia cea mai importanta a vietii, nici cine stie ce dovada de responsabilitate. Este, pur si simplu, o decizie subiectiva pe care o iei pentru binele lui. Si este indicat sa o iei în cunostinta de cauza, dar fara a absolutiza niciuna dintre variantele care ti se ofera, ci încercând sa îti pastrezi luciditatea si, la nevoie, calmul.
Noi am decis ca nu îl vom vaccina pe Tudor nici la intrarea în colectivitate, dar asta nu înseamna ca pretindem ca este cea mai buna decizie pentru toata lumea. Este, pur si simplu o optiune subiectiva, la fel ca toate optiunile pe care le face în permanenta orice parinte.
Comentarii