Bloguri

Isteria Pokemon Go sau efectele pokemonizării asupra neuronilor

  • N-am știut niciodată prea multe depre Pokemoni. Și nici nu cred că vreau să știu. Tot ce-mi amintesc de acum câțiva ani buni este că erau niște desene animate cu personaje diforme si ciudate care nu m-au convins niciodata nici pe mine nici pe copilul meu, pe atunci pasionat de desene animate, ca orice copil. Mi-a rămas în minte, involuntar, imaginea monstrulețului galben cu urechi asucuțite, nici eu nu știu exact de ce... probabil că e o chestie care ține de mesajele subliminale ale publicității ori... cine știe. Cert este că nu mi-au plăcut niciodată Pokemonii. Iar acum, de când cu isteria Pokemon Go, am început să îi urăsc. Și nu pentru că aș avea ceva cu personajele în sine, a căror poveste nici măcar nu o cunosc, ci pentru că puterea mea de înțelegere de om adult e depășită de imbecilitățile pe care le văd zilnic legate de acest joc careîn mod cert i-a îmbogățit pe unii, dar cu ce preț...

     

    La început m-a amuzat să văd un clip cu o mulțime de oameni în toată firea alergând prin Central Park, în New York după... un Pokemon rar. Apoi m-au amuzat parodiile care au invadat rețelele sociale și tot felul de știri legate de modul în care acest joc a pus parcă stăpânire pe mințile unora. De câteva zile am început însă să mă simt agasată de-a dreptul de Pokemon Go care a devenit, mai nou, și personaj de bancuri.Toată mișcarea asta haotică de trupe mi s-a părut până la un punct o falsă isterie, menită, de fapt, să facă publicitate unui produs creat pentru a aduce beneficii financiare cuiva. Însă din momentul în care am văzut cu ochii mei oameni de toate vârstele vânând personaje imaginare prin parcuri, pe străzi, ori prin magazine, am realizat că isteria devine reală. Și mă întreb cum poate totuși un fenomen să aibă atâta putere asupra minții umane. Și asta nu ar fi nimic, pentru că, în fond, dependența de jocuri pe computer / smartphone este o boală cronică a secolului nostru și probabil că ar trebui să ne obișnuim cu ea, așa cum ne obișnuim la un moment dat cu o migrenă sâcâitoare, dar extrema la care se ajunge mă face să mă întreb dacă nu cumva în spatele acestui ”joc” se ascund cine știe ce intenții malefice ale vreunui terorist virtual care vrea să subjuge lumea... Pericolul real mi se pare însă nu acela legat de dependența de jocul în sine, ci faptul că virtualul se amestecă haotic cu realul în cazul acestui joc care are deja o mulțime de fani dependenți de el.

     

    Am dat zilele trecute tpeste un articol despre doi părinți din SUA care și-au lăsat nesupravegheat copilul de 2 ani, timp de o oră și jumătate, pentru a vâna Pokemoni!!! Și asta nu m-a mai amuzat în niciun fel, ci m-a revoltat cumplit. În ce lume trăim??? Și la ce ar trebui să ne așteptăm în viitor??? Poate... la o pokemonizare masivă a universului?


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Răsărit... la capăt de vară...

    Uneori răsăritul e pur și simplu magic... așa, ca-n dimineața asta de sfârșit de august, în ale cărei raze se-ngrămădesc parcă un milion de senzații. Și nu știu dacă magia vine din faptul ...
  • Un tătic face un test de sarcină

    Nu mă dau în vânt după vlogging, deși știu că e la modă... și nici după reality show-uri, indiferent de subiectul lor. Am văzut însă astăzi un video care mi-a dat o inexplicabilă sta...
  • Portret de familie ”perfectă”

    Mă întreb uneori dacă sunt eu anormală și gândesc prea mult... de cele mai multe ori ajung la concluzia că nu...și îmi propun să iau lucrurile ca atare și să accept că nu pot eu schi...
  • Dimineață cu amintiri

    Mi se întâmplă uneori să-mi amintesc... de clipe ce păreau uitate, de tot felul de întâmplări care cândva m-au făcut să vibrez ori de întâmplări care atunci, ...
  • Un prânz rapid cu orez, carne și legume

    În mod cert nu e o rețetă specială și cred că oricine a mâncat și știe că nu e mare filosofie să gătești așa ceva. De ce scriu aici despre prânzule acesta totuși? Simplu... pentru că...

Din aceeasi categorie...

  • Pandemie vs FIV

    Buna tuturor mamicilor sau aspirantelor...   Este al III lea mini articol si sunt emotionata pentru ca scriu despre povestea mea si lupta cu infertilitatea. Scriam in articolul anterior faptul...
  • Iupiii! Gentuta❤️

    Heeyyy, azi am fost sunata de la posta ca am Primit un colet. Nu ma așteptam ca gentuta sa ajungă asa repede de data asta. Am completat formularul pt ea pe data de 29 decembrie și azi a și ajuns. Cu m...
  • Povesti de sarcina

    Fiecare zi este deosebita.fiecare mișcare a bebelusului. Ti se schimba viata total.pe fiecare zi începi să te uiți sa te documentezi nu mai de copil .de cand a început să miște astepti cu nerăbdare ur...
  • Geanta de maternitate

    Buna mamici. Am terminat si geanta de maternitate... ma rog, de spital
  • Oita alba

    Buna ziua!! am și eu o mare rugăminte legată de oița alba primită la gentuța bebelusului!! Acum 3 ani și jumătate s-a născut băiețelul meu Matei și de atunci oița este preferata lui, o i-a cu el peste...
  • Bebeluș

    36 de săptămâni și 4 zile !!! Pot sa spun ca numărătoarea inversa a început . Pregătirile sunt si ele pe ultima suta de metri , mai exact avem pătuț, avem cărucior și bagajele (al meu și a lui bebe) p...
  • Bebeluș

    Fiind în trimestrul 3 ne gândim tot mai serios și la un nume pentru bebelușul nostru . În final am ajuns și la o concluzie : Rareș , Mihai , ambele nume simbolizând vitejie , credință și curaj !Sper s...
  • Acum 26 de ani...

    Buna ziua mamici Acum 26 de ani am plans prima data, iar plansul acela i-a adus mamei bucurie. Azi, la randul meu sunt mamica, de 2 ani de zile, doi an frumosi, dar grei. Simt ca am realizat ceva, d...
  • Serviciu

    Eu muncesc la banca. La 8.30 incep munca la 6 ies de la munca. Nu-i usor. Stresant, enervant, multi oameni, mult de lucru, prea mult timp de stat pe scaun. Unicul avantaj ca era aproape de MAMA. Eu am...
  • Dezamagire

    Am terminat cu examenul de licenta, rezultatul nu a fost unul pe care mi l am dorit, dar asta e. Tatal copilului e nervos, tot timpul avem probleme