-
Dupa o binemeritata pauza de la dureri a venit momentul impinsului.
Inainte de a incepe travaliul, am intrebat o moasa ce va trebui sa fac in momentul expulziei si mi-a explicat ca trebuie sa trag aer in piept si sa ma screm cat pot eu de tare fara a da aerul afara. Am inteles si am ascultat si bine am facut.
La ora 14:35, pe 3 mai 2022, fetita mea a decis ca e momentul sa-si faca apritia pe scena vietii mele si sa-si inceapa propriul spectacol.
Nasterile nu sunt ca in filme. Eu n-am tipat, eu mi-am dat silinta sa imping exact cum mi-au spus ele si am nascut repede si bine, o fetita de 3600g cu nota 10 APGAR la 5 minute de viata.
Nivelul meu de adrenalina era maxim, nici nu mai imi dadeam seama ce se intampla. Mi-au pus-o pe piept in timp ce ea urla si eu ma uitam la ea si o mangaiam pe cap. O asistenta mi-a zis ,,Pupati-o”. Si am pupat-o…era calda si umeda.
Mi-au lasat-o 2 minute dupa care au luat-o.
Pe mine m-a cusut doamna doctor, caci da, de la atat impins perineul a avut de suferit. In timp ce eram cusuta, cocktailul de hormoni m-a facut sa vorbesc continuu, sa rad, sa tip.
Am ramas in aceeasi sala sa-mi fac un masaj al burtii pentru ca uterul sa-si revina. La ora 18:00 am ajuns in salon si la 20:00 mi-au adus fetita.
Dar prima data asistenta a intrat in salon cu un baietel pe care a vrut sa mi-l puna in brate si cand i-am zis ca am fetita, a plecat val vartej cu bebelusul acela din camera.
S-a intors cu fetita mea minunata, era micuta si infasata strans cu un scutec de finet. Toata lumea imi spunea ca bebelusii sunt urati… prostii! Ma uitam la cea mai frumoasa fiinta.
De atunci, eu si fetita mea suntem de nedespartit.
Comentarii