Draga Bebe,
Se pare ca nu iti mai place deloc sa muncesc. Am luat o pauza de la serviciu si profit ca sa iti mai scriu. Nu reusesc sa muncesc pentru ca raman fara aer, imi iei respiratia pur si simplu. Cred ca te-ai asezat mai sus si imi apesi cumva pe plamani. Ma simt ca si cum nu as reusi sa iau suficient aer in piept si nu reusesc nici sa vorbesc fara sa raman fara respiratie.
Imi place sa cred ca te-ai cocotat mai sus ca sa fii mai aproape de inimioara mea. Tu, in schimb cred ca vrei sa stabilesti clar ca de acum e vorba de tine si tu esti prioritatea mea, restul pica pe locul al doilea. Si asa si va fi, doar ca din pacate sunt atatea de facut si la serviciu si nu imi mai pasa deloc. Dimineata citeam ca la sfarsitul sarcinii vei cobori si atunci vei lasa mai mult loc pentru plamani, dar poate ramane greutatea asta in a respira din cauza hormonilor.
Tot citesc si despre dimensiunea medie la varsta ta si nu reusesc sa mi te imaginez asa in burtica, mi se pare ca nu ai loc suficient. Sunt convinsa ca toate femeile simt asta la un moment dat si stiu ca totul va fi bine. Cel mai dragut este ca mai ales la pranz, dupa ce mananc, adica pe la ora asta, te intinzi foarte tare si simt un varf de piciorus intr-o parte si alta impunsatura tocmai in partea cealalta. Este baietel mare, clar!
Incerc sa ma abtin sa cumpar multe hainute pentru ca ne trebuie inca multe alte lucruri, dar tot nu reusesc sa imi dau seama daca sunt suficiente pentru spital si cateva zile pentru ca nu stiu cat de maricel vei fi si nici marimile nu corespund din pacate. Aceleasi hainute de nou nascut au dimensiuni diferite. Daca sunt mai mari presupun ca e nu e problema foarte mare. Trebuie sa ma intorc la munca acum, mi-e groaza sa nu ma deranjeze iarasi arsurile si greata in a doua parte a zilei ca intreaga saptamana.
Te pupacesc maxim!
Comentarii