-
Sunt la inceputul lunii a 8-a si am inceput sa simt diverse lucruri incomfortabile plus ca aveam impresia ca sunt asa de mare si abia imi car burtica. Ma miscam ca un melc. Am ajuns la controlul de rutina iar la sfarsit medicul mi-a spus - in sfarsit- ca pot sa merg la gimnastica medicala. E ceva ce am vrut sa fac de la 3 luni insa nu am avur voie. Asa ca, dupa ce am primit adeverinta am si mers la prima sedinta. Prima s-a lasat facut febra musculara. La a doua tot am mers, febra nu a mai fost atat de intensa. Apoi abia am asteptat-o pe a 3-a. E fantastic! Ma simt mult mai flexibila si nu ma mai simt ditamai balonul! Plus ca imi car burtica mult mai usor si nu as da pe nimic sedintele de gimnastica medicala. Nu imi place sa cred ca niste exercitii care par banale pot sa ajute atat de mult. Trebuie sa va spun, si nu exagerez, ca saptamana trecuta cand m-am dus la gimnastica am facut 1km in 20 de minute pe jos. Chiar am simtit ca se poate. Plus ca mi-am impus de la inceputul sarcinii sa ma plimb maxim 5 km pe jos pt miscare si sa nu am carcei la picioare plus ca am scapat si de constipatie. Ei bine, se pare ca miscarea, alimentatia sanatoasa si echilibrul face foarte mult. Intotdeauna dorm foarte bine dupa ziua in care am facut gimnastica. Urmatoarele doua nopti sunt bunicele dupa care organismul imi aminteste cumva ca are nevoie de exercitii. Si uite asa...poate nu ma credeti, am ajuns mai sportiva decat eram inainte de sarcina.
Deseori ma uit in oglinda si raman surprinsa de marimea burticii mele. Eu chiar nu ma mai simt asa de mare. Nu stiu daca va e familiara imaginea in care e desenata (asa, hazliu) o gravida din care burtica e cea mai mare si rotunda, picioarele si mainile sint niste bete iar capul abia se vede. Ei bine, am trecut de etapa asta.
Ce face bebele? Creste, creste, creste! Parca ii cunosc deja personalitatea - parca! Plus ca are perioade cand e super activ si ma gadila, uneori coastele mele sunt pe post de minge de footbal insa atunci reusesc cumva, vorbind cu el sa ii mut punctul de lovire :)
Si sa mai amintesc de faptul ca asa de repede l-am invatat sa socializeze? Cand imi pun mainile pe burtica, pur si simplu fara sa vreau sa il "deranjez" el incepe, raspunde si se joaca :) iar cand e super agitat si deja e complicata treaba mai ales noaptea, apare sotul meu in peisaj si se linisteste pe loc. La cateva minute iar incepe si tot asa :) smecherie de bebe mic! Sa vedem ce va fi mai tarziu.
Comentarii