Totul a inceput ca o minune. Am facut nunta la inceputul lunii Septembrie, am plecat in "luna de miere" si ne doream cu ardoare un micut in viata noastra. La cateva saptamani dupa aceasta, primul test a iesit pozitiv. Ne-am bucurat foarte tare, evident ca tati a fost primul care a aflat, iar mai apoi o parte din rude si prieteni.
Din nefericire, la doar 6 saptamani, una dintre zile a debutat cu sangerare si s-a incheiat cu un nefericit avort spontan. Nu am aflat niciodata de ce in ciuda analizelor care au urmat si m-am invinovatit foarte tare, iar uneori inca o mai fac. A urmat o perioada grea pentru noi, iar eu devenisem foarte depresiva. Mami are acum un ingeras in cer.
Dupa alte cateva saptamani, Dumnezeu ne-a mai dat o sansa si iata ca, ne-am aflat, din nou, in fata unui test de sarcina pozitiv. Bucuria a fost imensa, tati a fost iar primul care a aflat, insa, de data asta am reusit sa tinem totul cat de cat secret fata de restul familiei pana cand sarcina a implinit 3 luni. Inceputul a fost greut, frica de a nu il pierde pe micut ne-a insotit la fiecare pas, cosmarurile erau prezente aproape in fiecare noapte, dar am trecut cu bine peste primul trimestru.
Diminetile au fost grele si ele. In fiecare dimineata imi era greata si aveam varsaturi, slabisem 2 kg in prima parte a sarcinii, nu puteam manca mare lucru, biscuitii sarati si strugurii tinand loc de mic de jun aproape in fiecare dimineata. Tati a fost aproape de mine si a fost tare pentru amandoi inca de la inceput.
La recomandarea medicului, am sustinut de la inceput cu vitamine (Elevit 1 in primul trimestru si Elevit 2 incepand cu al doilea) si progesteron, stopand progesteronul dupa prima morfologie, cand am auzit pentru prima data cele mai minutate sunete - bataile inimii copilasului nostru.
Acum ne aflam in 18 saptamani de sarcina, bebe creste, am simtit acei minunati "fluturasi" in burtica si maine avem o noua ecografie.
Abia asteptam sa ne vedem minunea inca o data si sa ne intoarcem acasa cu o poza cu care sa ne laudam tuturor membrilor familiei noastre. Nu stim daca avem o fetita sau un baietel inca, insa, cel mai important este sa fie sanatos sau sanatoasa si sa fie totul bine. La ultima ecografie ne-a arata decat o manuta, cea mai perfecta manuta din lume, cu 5 degetele lungi si frumoase.
Desi nu te-ai nascut inca, iubirea mea, vreau sa stii ca mami si tati te iubesc enorm!
Comentarii