Aventura noastra cu mica bebelina din burtica continua, astazi implinind 34 de saptamani. Chiar daca somnul nu mai este la fel de odihnitor, asta atat pentru ca bebelinei nu ii plac pozitiile in care dorm eu, nici pe stanga, nici pe dreapta, ea vrea sa dorm numai pe spate, cat si pentru ca am perioade de insomnie in care ma trezesc in mijlocul noptii cu tot felul de ganduri si idei.
Sughitul a devenit o rutina pentru bebelina, sughite destul de des si ziua si noaptea, insa am citit ca este un lucru bun, inseamna ca este sanatoasa si este totul in regula.
Nu mai spun ca si mersul la baie a devenit o adevarata rutina, fie zi, fie noapte, astfel ca imi mai raman si mie cateva ore de somn pe noapte. Ziua nici nu poate fi vorba de dormit pentru ca mai am o gramada de lucruri de pus la punct pentru venirea acasa a micii noastre minuni.
Insa, cu toate aceste mici disconforturi, cu siguranta este cea mai frumoasa perioada pe care am trait-o pana acum. Sa ma trezesc si sa adorm cu gandul la scumpa noastra fetita si sa visez mereu la intalnirea cu ea, ma tine in priza si imi da o energie de nedescris si o stare de buna dispozitie si fericire zilnica.
Miscarea este foarte importanta in aceasta etapa, chiar daca burtica este din ce in ce mai grea, ma straduiesc sa nu stau prea mult intr-un loc si fac tot felul de treburi care nu sunt foarte solicitante. Mi-as fi dorit ca in aceasta perioada sa profit mai mult de vremea frumoasa de afara si sa ies la plimbari in aer liber insa, cu toata nebunia asta cu Covid 19, imi raman doar plimbarile prin curte pentru care sunt destul de recunoscatoare.
Sper sa inceteze sau macar sa se mai linisteasca treburile cu virusul asta pana vine pe lume fetita noastra!
Comentarii