-
Se spune ca avem un al saselea simt. Adultii de multe ori nu il mai au, dar copiii se nasc cu el si au norocul sa il pastreze o perioada. Asa s-a intamplat in cazul nostru. Incercam deja de vreo 3 luni sa raman din nou gravida, dupa o sarcina pierduta si n vizite la medici de diferite specializari. Intr-o zi de ianuarie, in timp ce veneam de la socrul meu, incepe fiul meu de 8 ani sa spuna ce va face el cu surioara lui cand se va naste. Noi tot incercam sa ne dam seama cum de povesteste despre o surioara, cand eu stiu ca nu eram gravida. "Da, mamica, surioara mea e la tine in burtica si cand se va nasts eu si cu ea va vom face farse si nu o sa va lasam sa va relaxati"
La nici 2 saptamani dupa intamplare, fac un test de sarcina intr-o toaleta de la Lidl si aflu ca sunt gravida. A doua liniuta era mai timida, dar era acolo.
La varsta de 16 saptamani, aflam ca s-ar putea sa fie fetita si la 20 de saptamani suntem asigurati ca e fata.
Cum de a stiut baiatul nostru totul dinainte? Copiii au niste radare foarte fin acordate cu noi. Daca sunt nervosi, furiosi, este pentru ca ne oglindesc pe noi. Daca spun ceva ce ne e greu sa credem, asta e pentru ca ne e greu sa mai privim realitatea ca pe un mediu in care e posibil sa se mai iveasca minuni. Dar ele sunt acolo si ei le vad si cred in ele. Ar trebui sa le admiram inocenta si credinta, pentru ca le aduc lucruri bune.
Daca ma intreaba cineva cum a fost testul de sarciba pentru bebelusul care creste acum in burta ii pot zice ca nu as fi avut nevoie. Trebuia doar sa am incredere in baiatul meu de 8 ani, el stia inaintea oricui.
Comentarii