A fost demonstrat ?tiin?ific: munca ne poate omorî

Un nou studiu a scos la iveal? faptul c? slujba ne poate afect serios starea de s?n?tate crescând riscul de infarct. Îns? efectele negative ale jobului sunt cauzate de combina?ia nefast? dintre volumul mare de munc? ?i nivelul mic de control în via?a profesional? – un factor denumit în englez? „job strain”.

Acest tip de stres de la locul de munc? este corelat cu un risc mai mare de apari?ie a problemelor cardiace, confirm? un nou studiu. Un nivel mare de stres poate m?ri cu 25% ?ansele unui om de a suferi un atac de cord sau de a muri din cauza altor afec?iuni ale inimii.

Îns? acest risc poate fi redus la jum?tate în cazul acelor persoane care au un stil de via?? s?n?tos – indiferent c? sunt stresate la slujb? sau nu – comparativ cu cei care beau alcool, fumeaz? ori sunt obezi.

„Pentru mul?i oameni, a evita stresul de la serviciu nu este o a?teptare realist?”, spune cercet?torul Mika Kivimaki, de la University College London.

„De aceea, am vrut s? afl?m dac? adoptarea unui stil de via?? s?n?tos, în afara slujbei, reduce riscul apari?iei bolilor de inim? în rândul celor supu?i unui nivel mare de stres profesional.”

Kivimaki ?i colegii s?i au combinat rezultatele a 7 studii europene care au urm?rit în total 102.000 persoane, adunând date despre stilul lor de via??, în general, inclusiv nivelul de stres la care erau supu?i la locul de munc?.

Niciunul dintre participan?i nu suferea de boli de inim? la începutul studiului. În cursul urm?torilor 7 ani, au survenit anual, în medie, în rândul participan?ilor, cca. 1.100 atacuri de inim? sau decese din cauza bolilor cardiace.

Aproximativ unul din 6 participan?i a declarat, ini?ial, c? avea parte de un stres puternic la serviciu.

Propor?ia de oameni cu probleme de inim? a variat, de-a lungul unui deceniu, între 12 la 1.000 de persoane s?n?toase ?i nestresate la serviciu, la 31 la 1.000, în cazul persoanelor care aveau parte de stres la serviciu ?i prezentau ?i al?i  factori de risc, precum un nivel sc?zut al activit??ii fizice sau un consum de b?uturi alcoolice de peste 3 sau 4 pahare pe zi.

Cercet?torii au calculat c? aproape 4% dintre atacurile de cord ?i bolile cardiace puteau fi atribuite stresului de la munc?; în schimb, aproximativ 26% puteau fi atribuite abuzului de alcool, obezit??ii ?i lipsei de exerci?iu fizic.

Cercet?torii au afirmat, în articolul publicat în Canadian Medical Association Journal, c?, pentru persoanele cople?ite de munc?, adoptarea unui stil de via?? s?n?tos poate fi o strategie eficient? de diminuare a riscului bolilor cardiace.

Al?i cercet?tori sunt de p?rere c? studiul nu a inclus ?i al?i factori care influen?eaz? riscul cardiac; astfel, Paul Landsbergis de la SUNY Downstate Medical Center,  Brooklyn, SUA, consider? c? exist? ?i al?i factori lega?i de stresul de la slujb?, care pot influen?a riscul de boli cardiace – de exemplu, lipsa de sprijin social ?i nesiguran?a locului de munc? – ?i care nu au fost lua?i în considerare.

Studiul nu dovede?te strict c? presiunea de la locul de munc? a cauzat în mod direct problemele cardiace ale participan?ilor. Dar cardiologul dr. Vincent Figueredo, de la Jefferson Medical College, Philadelphia, (un specialist care nu a participat la studiu), spune c? rezultatele corespund cu ale altor cercet?ri care ar?taser? c? stresul cronic, inclusiv cel determinat de combina?ia dintre munca intens? ?i controlul slab, pot avea repercusiuni negative asupra s?n?t??ii.

”În cazul stresului cronic, sunt activate sisteme care pot avea efecte pe termen lung – de exemplu, rezisten?? la insulin?, obezitate central? [depunerea de gr?sime în zona taliei] ?i hipertensiune arterial?”, spune dr. Figueredo.

Ceea ce aduce nou acest studiu, spune el, este faptul c? ofer? o speran??: arat? c? oamenii supu?i stresului profesional pot face ceva ca s? reduc? riscurile pentru s?n?tate ale acestei situa?ii.

„Dac? nu pute?i sc?pa de stresul de la serviciu, cel pu?in ie?i?i ?i face?i mi?care, nu fuma?i ?i hr?ni?i-v? s?n?tos”, recomand? el.