In principiu experienta noastra in Romania (5 saptamani) a fost una pozitiva,mult peste asteptari.Copilul este deasemeni peste asteptari la toate capitolele,si am inteles ca in sistem sunt multi copii deosebiti,chiar cu varste mult mai mari.
Pe functionarii de la DGASPC Galati i-am gasit ca fiind oameni deosebiti,chiar profesionali,a fost o placere sa colaboram.Nu am simtit nicio piedica,nicio mutra acra care sa ne puna bete in roate.
Asistentul maternal,o doamna de la tara,am gasit-o ca fiind o femeie care iubeste copiii,chiar daca este platita pentru asta.Sistemul nu este perfect,dar este mult mai bine decat vechea organizare cu orfelinate.
Am ramas surprins sa aflu ca nimeni din tara nu l-a dorit pe Milica,doar pentru ca e mai brunetzel si etichetat ca tigan.In aceste conditii imi dau seama ca noi romanii mai avem mult de recuperat la capitolul deschidere si toleranta.Cred ca cine isi doreste un print sau copilul perfect poate alege o papusa.
Le doresc succes tuturor celor cu inima mare care sunt in acest proces de adoptie.