Obiceiuri ?i tradi?ii de FLORII

S?rb?toarea intr?rii Domnului în Ierusalim a fost suprapus? peste cea a zei?ei romane a florilor, Flora, de unde ?i denumirea popular? pe care a primit-o. Astfel, pe lâng? s?rb?toarea cre?tin? a intr?rii Mântuitorului în Ierusalim au ap?rut ?i nenum?rate obiceiuri ?i tradi?ii, atât în mediul rural, cât ?i în cel urban, cele mai multe de sorginte p?gân?.

De exemplu, de Florii se obi?nuie?te s? se fac? "de ursit?", astfel c? fetele aflau, prin diverse procedee, dac? se vor c?s?tori sau nu în acel an. Tot de Florii, m?r?i?orul purtat pân? în aceast? zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un m?ce?, iar zestrea se scoate din cas? pentru aerisire.

Înaintea s?rb?torii, fetele nem?ritate din Banat ?i Transilvania obi?nuiesc s? pun? o oglind? ?i o c?ma?? curat? sub un p?r altoit. Dup? r?s?ritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste ?i s?n?tate.

De asemenea, la miezul nop?ii se fierbe busuioc în ap?, iar diminea?a fetele se spal? pe cap cu aceast? fiertur?, ca s? le creasc? p?rul frumos ?i str?lucitor. Ce r?mâne se toarna la r?d?cina unui p?r, în speran?a c? b?ie?ii se vor uita dup? ele, ca dup? un copac înflorit.

În popor se mai spune c? cine îndr?zne?te s? se spele pe cap în ziua de Florii f?r? ap? descântat? ?i sfin?it? risc? s? albeasc?.

La toate popoarele cre?tine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradi?ii nu au nimic în comun cu spiritul cre?tinesc al praznicului Intr?rii Mântuitorului în Ierusalim.

Cre?tinii pr?znuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfin?it? icoanele, u?ile ?i ferestrele gospod?riilor lor ?i p?strând rânduiala postului. Aceste ramuri sfin?ite se p?streaz? peste an, fiind folosite cu credin?? la t?m?duirea diferitelor boli. Oamenii obi?nuiesc ?i s? înfig? aceste ramuri în straturile proasp?t sem?nate, s? le pun? în hrana animalelor sau s? le a?eze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz? castitatea, dar ?i rena?terea vegeta?iei, amintind totodat? de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în aceast? zi.

În sâmb?ta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ??rii aduc ofrand? de pomenire a mor?ilor împ?r?ind pl?cinte de post. Tot în sâmb?ta Floriilor se mai f?cea un ceremonial complex numit Laz?ri?a, dup? modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numit? "Laz?ri?a", se îmbraca în mireas? ?i colinda, împreun? cu celelalte, în fa?a ferestrelor caselor unde erau primite. Laz?ri?a se plimba cu pa?i domoli, înainte ?i înapoi, în cercul format de colind?toarele care povestesc, pe o melodie simpl?, drama lui Lazar sau "Laz?rica": plecarea lui Laz?r de acas? cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunz?, moartea nea?teptat? prin c?derea din copac, c?utarea ?i g?sirea trupului neînsufle?it de c?tre surioarele lui, aducerea acas?, sc?ldatul ritual în lapte dulce, îmbr?carea mortului cu frunze de nuc ?i aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

În trecut, ramura de salcie sfin?it? era folosit? ?i în scopuri terapeutice. Oamenii înghi?eau mâ?i?ori de pe ramura de salcie pentru a fi feri?i de diferite boli, iar b?trânele se încingeau cu salcia ca s? nu le mai doar? ?alele.

De asemenea, exista ?i obiceiul ca p?rin?ii îi loveasc? pe copii cu nuielu?a de salcie când veneau de la biseric?, pentru a cre?te s?n?to?i ?i în?elep?i.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropia?i s? î?i d?ruiasc? ramuri de salcie în aceast? zi.