Draga bebe,
Daca m-ai putea vedea acum probabil ca ai fugi de mine... sunt singura acasa. Toata lumea e la Biserica, eu mi-am permis sa stau acasa fiind racita. Ascult slujba la Trinitas. Într-un fel simt ca am fost pedepsita. Am mâncat niste ficatei cu ou... si ma pusesem sa citesc despre medicamente homeopate în sarcina... ceva pentru raceala. Când brusc am simtit ca pe las si gura îmi iese în forta un lichid. Eram sigura ca îmi curge nasul... puroi din sinusuri. Câna apropi lservetelul observ ca instant se înroseste. M-am ridicat brusc si am fugit laa baie... m-am chinuit sa opresc sângerarea. Simteam ca îmi pierd puterile. Mi se înmuiau picioarele de frica. Sângele tâsnea. Nu îl puteam controla. Am strigat cât am putut dupa strabunicata care era prin bucatarie, îsi facea de lucru. Stiu ca de la ea mostenesc trombofilia si stiu ca ea mai are probleme cu sângerarile nazale. Când a venit, chiuveta era plina de sânge, nasul meu rosu, gura rosie, servetul de pe fata rosu. Mi-am îndesat niste servete pe nas si am fugit în pat. Între timp ea s-a dus sa pregateasca un tampon de vata cu clorocalcin pentru a opri sângerarea. Ma înecam cu sânge pe gât. Tremuram si plângeam silentios. Mi-era frica pentru tine. Pe fundal auzeam citindu-se din Apostoli. Frisoanele mele de frica nu încetau, oricât ma rugam de mine însami sa ma potolesc. Într-un final mi-a dat tamponul de vata cu solutia în cauza si mi-a adus si un pahar cu apa si picaturi din solutie. Era amara, dar nu mai amara decât sângele cu al carui gust ma obisnuisem deja. Ascultam deja Sfânta Evanghelie si urlam în sinea mea la Dumnezeu sa ma ierte. Trebuia sa merg la Biserica, sa nu ma lenevesc. Îl imploram sa îmi crute copilul, sa nu îl afecteze.
Într-un final ameteala a disparut, sângerarea s-a oprit... asa ca am îndraznit sa ma ridic si sa merg la baie. M-am îngrozit când am vazut tot sângele. L-am curatat... am aruncat servetelul îmbibat în hem si am venit în fotoliu, cu intentia de a ma rupe de cosmarul pe care l-am trait cu putin timp în urma. am observat ca am pe bluza urmele neputintei ulterioare... si chiar laptopul avea pete de sânge.
M-am linistit acum. Mi-am luat medicamentele pentru sarcina si respir usurata. Pentru prima data tensiunea mi-e buna (11 cu 6, puls 88). De mult nu ea mai fost inima mea asa linistita. Sper din inima ca tu sa fii bine. E singura mea grija acum. Nu îmi doresc nimic, decât sa fii bine! Înecepusem sa-mi fac scenarii cum sa sun la salvare sa merg la maternitate sa ma vada medicul meu...daca o fi acolo. Dar ce sa fac duminica? Cine ma baga în seama? Plus ca as fi si penibila... pentru sânge în nas sa ma duc la maternitate. Poate exagerez, sigur sunt disperata...dar un lucru stiu sigur: pentru tine sunt dispusa sa fac absolut orice. Nu vreau sa te pierd. Nu ai nicio vina tu ca sunt eu pacatoasa. Tu meriti sa traiesti, sa fii sanatos si sa te bucuri de frumusetile vietii. Te iubesc mai mult decât ti-ai putea imagina. De-abia astept sa ajung la morfologie sa-mi spuna ca esti bine! Off...
Comentarii