Incarcat in Am ales numele copilului - ## bebe ##nume ##alegeri
556 vizualizariCu siguranta pentru multi viitori parinti alegerea numelui ramâne una din partile cele mai frumoase, dar care aduce si multe provocari.
În urma cu ceva vreme, îmi imaginam cum ne va veni si noua rândul sa ne gândim si sa ne tot razgândim cu privire la acest subiect. Pâna la urma, e prima alegere pe care o facem concret pentru copilul nostru. Alegerea noastra îl va influenta, oarecum, toata viata. Si nu, nu e o exagerare, daca ma gândesc cât de greu mi-a fost si mie cu numele meu de familie (din fericire, aceea nu a fost alegerea parintilor). E inconfortabil sa repeti numele de 3 ori si sa ajungi sa-l spui pe litere, pâna când interlocutorul îl retine în mod corect.
Plecând de la considerentul acesta, mi-am dorit întotdeauna un nume care sa nu puna probleme, nici în modul de scriere, nici în modul de pronuntie (inclusiv posibilul accentul pus pe alta vocala). Mai mult decât atât, nu voiam decât un prenume, asa cum am si eu. Daca acela era si nume de sfânt, cu atât mai bine. Împuscam toti iepurii deodata.
La momentul la care am ramas însarcinata, aveam în minte multe nume frumoase de fetita si uneori ceream confirmari de la sotul meu. Le taiam de pe lista pe cele care nu-i placeau, dar tot ramâneau variante dintre cele preferate de mine. Pentru baietel, însa, nu ma prea gândeam. Sotul meu îsi dorea atât de tare un baiat, încât eram convinsa ca va fi, de fapt, fata.
Dar iata ca la 10 saptamâni, bebelusul dadea primele semne ca va îndeplini cea mai arzatoare dorinta a lui tati. Prea devreme, as spune. De dragul momentului, sotul meu m-a întrebat, total spontan, daca m-am gândit la nume. Nu aveam nimic special în plan si nici nu mai discutasem cu el despre asta. M-am uitat la el, el la mine si în acelasi momentul am rostit amândoi “David”. Usor, usor, apropiatii au aflat despre preferinta noastra, asa ca se adresau deja burticii, rostindu-i numele.
Când la morfologia de trimestrul 2 ni s-a confirmat ca e baiat, am avut o usoara nedumerire daca numele ales, din toate câte exista, e cel mai potrivit.
Desi sunt genul de om nehotarât, care întoarce pe toate partile lucrurile pâna simte ca a luat decizia buna, mi-am spus ca aceea nu a fost o întâmplare. Daca amândoi ne-am pus în minte acelasi nume, fara sa fi discutat vreodata despre el, fara a avea printre cunoscuti o persoana cu numele acesta si pe care sa-l asociem în vreun fel cu bebelusul, atunci toate acestea sunt un semn. Ramânem, asadar, la prima si singura noastra varianta.
Comentarii