A mai trecut o luna din viata bebelusului meu. Acum este marice, 5 Kg si jumatate, la 2 luni deja vrea sa stea in fundulet, este foarte vioi si voinic. Ma bucur ca surioara lui este incantata de el si nu prea il supara, doar il mangaie pe caput dar a cam inceput sa vrea sa-l ia in brate. Trebuie sa fiu foarte atenta ca nu sa stie cum il ia repede si doamne fereste ce se poate intampla. La 4 ani ai ei nu gandeste la consecinte. Dar sunt draguti. 2 fiinte minunate.
Baiatul a fost si botezat. Acum se numeste Mihai-Daniel. A fost imbracat in costum national cum a fost si sora lui la botezul ei.
Botezul a avut loc acasa la mama. A fost foarte frumos. Ne-am distrat si am mancat pe saturate. Sfarsitul a fost bun dar inceputul a fost cu emotii. Toti cunoscutii ne spuneau ca nasii nostri de cununie nu o sa ne boteze copilul. Suspect, ei nu ne-au spus nimic dar nici noi nu i-am intrebat. Cred ca era de la sine inteles ca ei vor fi nasii. Nici ei nu cred ca stiau. In cele din urma in ziua dinaintea boetzului i-am intrebat mai pe ocolite si ne-au dat de inteles ca ei vor fi. Tensiunea nu a trecut pana nu i-am vazut cu lumanarea in mana iesind din masina.
Am sfatuit toti cunoscutii sa intrebe nasii daca vor sa boteze si copiii ca acum este o moda cu multi nasi diferiti. Eu sunt de moda veche, nasii de cununie imi boteaza si copiii. Asa este oranduit, cred eu.
Comentarii