Vineri-04.10.2013
o zi innorata de vineri, pentru mine. Aseara am fost cu cea mica la spital. A diagnosticat-o cu gastroenteracolita acuta. Ne-a prescris un teanc de ceaiuri si un antibiotic. Vroiau sa ne opreasca in spital dar am dat pe semnatura ca plecam acasa si ne internal ulterior daca o sa faca febra peste 39. Credeam ca febra este de la dintisori dar se pare ca nu.
Aseara am plans toata noaptea, si asta nu din cauza bolii bebelusului meu. Totul din cauza soacrei mele.
Sambata dimineata era programat sa plecam la Piatra Neamt la botezul nasicului nostru mic. Eu cu bebe am decis sa nu plecam pana nu se face bine. Asta i-am spus-o si sotului meu si socrilor. Asa cum le-am spus ca eu nu pot sta acasa cu copilul singura si ar fi bine daca pleaca ei, sa se intoarca luni ca nu stiu cum evolueaza boala fetitei si ar fi normal ca tatal ei sa se intoarca acasa. Acest lucru pe soacra mea a suparat-o, mi-a zis ca o conditionez si ea nu accepta conditii din partea mea.
Mi-a zis sa ma duc la mama. Adica eu sa stau cu copilul bolnav pe la parinti si ei sa plece cu fiul lor la distractie la Moldova. Ca la mama are cine sa aiba grija de noi, sora mea sta acolo si este asistenta si cum eu mereu ma duceam cand aveau nevoie de mine sa stau cu nepoteii mei asa pot si ei sa ma ajute cu fata daca boala se agraveaza.
Adica, de preferat este ca fiul lor sa faca ce spun ei si sa se duca cu ei si pe fata lui bolnava sa o lase cu mama ei ca parca am facut-o singura.
Azi-noapte in plansul meu am luat o decizie. O sa-i fac astazi bagajul sotului meu si pe al nostru. El sa plece cu ei lui unde vor ei si eu cu fata sa plecam la mama o saptamana. Daca vor sa plece, sa plece, noi oricum plecam la Buftea.
Nu-mi vine sa cred ca atunci cand fata este bine, sanatoasa, vesela, socrii mei din printesa, frumusete si desteapta nu o scoate. Cand este ceva ce nu le convine nu mai este nepoata lor, ii intereseaza plimbarea, distractia, doar ce vor ei.
Ma asteptam sa zica si ei "mai mama, mai tata ramai acasa ca este copilul bolnav, unde pleci, vedem noi cum ajungem acolo, daca ajungem". Dar nu, eu sunt vinovata ca fetita este bolnava si nu am dus-o mai devreme la spital asa ca pot sa am grija si singura de ea, la mama.
Asta cu "poti sa stai la cuscra cat suntem noi plecati ca asa cum tu i-ai ajutat cu copiii asa sa te ajute si ei pe tine"(cuvintele soacrei mele) o sa-mi vina tot timpul in minte cand o sa o privesc pe soacra mea.
Peste ani si ani cand copilul meu va citi aceste randuri va vedea ce bunica are.
Nu pot sa spun ca nu ne-a ajutat, ca nu a stat cu copilul cand ii ceream ajutorul ( nu la pranz ca atunci dormea) dar nu ma asteptam sa ma trimita la mama cu copilul bolnav ca ei sa poata pleca.
Trec peste orice dar cand este vorba de copilul meu nu mai ma controlez. Si totusi nu-mi vine sa cred cat de bine isi manipuleaza fiul.
Si faptul ca "ne-ai conditionat intorcerea" o sa-mi ramana in minte. De parca pe mine ma interesa sa se intorca ei(socrii), pe mine ma interesa sa se intoarca tatal copilului, de el aveam nevoie nu de ei. Ca asta este situatia ca ei nu au permis si trebuie sa ii duca sotul meu peste tot cu masina este partea aII-a, trebuie sa se conformeze si ei ca nu stam mereu la cheremul lor.
Cred ca trebuie sa schimb ceva dar nu stiu ce. Nu-mi place ca viata mea si a familiei mele sa fie condusa de altcineva.
Daca am gresit srierea este doar din cauza nervilor pe ca-i am.
Comentarii