Incarcat in Prima vizita la medic - # ##babyboy ##babyboy #mymiracle #happymoment # pregnancy ##Theoboy
251 vizualizariBuna ziua,
Imi pare bine de cunostinta. O sa va prezint pe scurt povestea bebelinului ce va veni, bebelinul mult asteptat.
Anul acesta in luna Mai am avut nunta, eveniment mult asteptat dupa o perioada ciudata si lunga de pandemie pe care cu totii am trait-o.
In urma cu un an am facut starea civila, alaturi de prieteni dragi noua, de nasii nostrii care deja aveau copilasi in brate, unul dintre cupluri, si proaspat anuntati sa vina, la celalalt cuplu. De aici a inceput si dorinta de a avea copii cat mai repede dupa nunta.
Atata bucurie cata vedeam in jurul nostru era magulitoare si incercam sa nu fim gelosi pe cei ce ne-au luat-o inainte.
Inainte de nunta noastra cu cateva saptamani am inceput sa am dureri de burta, ciudate, nu ca si cele de ciclu, dar am pus totul pe baza emotiilor dinaintea nuntii si a pregatirilor aferente. Am refuzat cu vehementa sa imi fac un test un sarcina deoarece stiam "ca am fost cuminti" si ca bebe nu avea cum sa vina atat de repede si la noi. Sotul meu, inca de atunci, a tot spus ca o sa aiba un copilas, mai exact o fetita cu ochii lui albastrii.
Odata trecuta nunta, ciclul tot neaparand, am decis sa imi iau un test, pe care cu o oarecare emotie l-am facut. Nu stiam cum sa reactionez, daca o sa fie pozitiv, sa fiu fericita ca sa intamplat atat de usor si de repede sau sa incep sa imi fac griji ca nu o sa ma descurc, precum am auzit la alte mamici din jurul meu.
In momentul in care am vazut ca testul e pozitiv, nu stiam ce sa fac mai intai, cui sa dau marea veste prima data.
Am stat si m-am gandit mai bine, si totusi m-am rabdat sa nu spun nimanui pana cand nu ajunge sotul acasa sa afle el primul.
Reactia lui, putin ciudata as putea spune: "Nu stiu de ce ti-ai mai facut test, eu ti-am spus de la bun inceput ca o sa vina bebe."
Usurata si amuzata in acelasi timp de reactia lui, am inceput deja sa ma gandesc la un nume perfect pentru ce crestea in mine. In urmatoarea zi mi-am facut si prima programare la medic pentru o a doua confirmare, parintilor inca nespunandule nimic, "pana nu e sigur 100% ca totul e ok".
Am iesit din cabinet cu un zambet pana peste urechi de fericire afland ca bebe avea deja 7 saptamani. Bucuria mai mare fiind cand am realizat ca si in cel mai mare moment al nostru, cununia religioasa, bebe era deja cu noi si ne-a binecuvantat din burtica.
Comentarii