-
Colici, nopți nedormite, mult plâns, multă neputința, frustrare, depresie.
Am ajuns la acest capitol la care ma simt efectiv neputincioasa vazandu-mi puiul cum suferă.
Dimineața ne-o începem aproape de ora 11. O sa înțelegeți imediat de ce așa târziu.
Bebelușul sta atasat la sân 80% timp. Adoarme câte 20 min, se trezește, sta foarte mult timp in brate la noi, e singurul mod in care se linisteste. (Deși apropiații și mai ales părinții, ne zic mereu ca…”o sa o învățați in brate si nu e bine”. Concepții învechite. Zicem ca ei, facem ca noi).
Se apropie seara. In jur de ora 18:00 baita, apoi putina joaca si iubire. Din nou, sân, si somn. De la ora 20:00-21:00 începe “show-ul” numit colici. Și stam așa pana la ora 5 dimineața. Cu plâns, cu plimbări prin casa…
Doamne ajuta sa scăpăm repede de perioada asta! 🥹
Comentarii