Incarcat in Nasterea, Povesti de nastere
390 vizualizariAm intrat în maternitate cu inima plină de emoții amestecate. Deși nu mă așteptam la o cezariană, acesta a fost drumul pe care viața mi l-a pregătit. Atmosfera era încărcată de suspans și emoții puternice, iar evenimentele care au urmat au fost cu adevărat tulburătoare.
După ce am fost înregistrată la recepție și m-am schimbat în camasa de noapte, am fost condusă într-un salon comun, unde am întâlnit femei care își împărtășeau aceleași experiențe sau așteptări. Tristetea și durerea au umplut camera când am asistat la pierderea neașteptată a unei sarcini, iar lacrimile nu au întârziat să îmi inunde ochii.
Cu toate acestea, viața continuă să își croiască drumul, și am fost anunțată că nașterea mea va avea loc în acea zi. Am fost transferată în sala de pregătiri, unde o asistentă blândă mi-a explicat pașii următori. Apoi, pe un scaun cu rotile, am fost condusă în sala de operație, o senzație dubioasă de vulnerabilitate însoțindu-mă pe tot parcursul.
În sala de nașteri, echipa medicală m-a pregătit pentru intervenția chirurgicală, explicând fiecare pas al procedurii. În momentul în care am auzit primul plâns al copilului meu la 12:25, am simțit că timpul s-a oprit. Totul părea să se estompeze în lumina acelei clipe magice. Fiindu-mi prezentat micuțul, am simțit că inima mea se umple de fericire și recunoștință. În acel moment, toate îndoielile și temerile mele au dispărut, lăsând loc numai bucuriei și emoției de a-l întâmpina pe copilul meu în lumea aceasta.
Revin cu un alt blog despre urmatoarea zi.
Comentarii