Cand am adus-o pe bebelina acasa nu vreau sa va spun ce mare a fost incantarea fetitei de 1 an si o luna. In sfarsit in casa nostra era cineva mai mic ca ea, din toate punctele de vedere inclusiv de manevrare in modul dorit de ea. S-a lasat cu imbranciri , daramat din pat , sarit pe bebelusa si impins. Gelozia era mare , bebe mic avea toata atentia, inclusiv sanul mamei care celeilalte ii fusese luat la doar 8 luni asa ca motive de revolta erau nenumarate. Insa asa mica m-a inteles a invatat sa mearga in picioare la 1 an si 3 luni si de atunci aproape ca nu a mai vrut deloc in brate (decat la cazaturi), ma ajuta in diferite activitati cu bebe mic (spalat, imbracat) si o iubea oricand apuca. E frumos cu 2 copiii cu diferenta mica insa sincer nu am avut niciodata timp sa fac cva pt fiecare din ea toate activitatile s-au desfasurat la comun, asa ca de cele mai multe ori cea mare nu a apucat sa termine nimic din ce i-a placut pt ca cea mica se plictisea.
Comentarii