Vestea s-a dus vrand-nevrand. Cand soacra te intreaba cand ii faci un bebe, o mai poti minti? :)
Prin saptamana 8-9 am anuntat bunicii, care au inceput si ei sa se pregateasca. Ba chiar mai mult decat noi! S-au apucat sa faca ce proceduri medicale mai aveau nevoie, pentru a se asigura ca sunt in forma cand va fi sa fie vremea de stat cu bebe. Plus planuri, oferte de babysitting, samd.
In timp, noi am inceput controalele lunare, cu emotii inainte de fiecare ecografie - emotii care explodau in momentul in care il vedeam pe viermisor cum se plimba nestingherit prin burtica. Si apoi linistea de dupa, rasuflarea usurata ca totul decurge normal. Multumim universului, de fiecare data totul a fost bine cu bebe. Doar eu m-am luptat cateva zile cu o infectie urinara care mi-a dat batai de cap, dureri groaznice si nopti nedormite. Am nimerit intr-un final si antibioticul minune, care i-a dat un sut bacteriei nesimtite si m-a lasat sa-mi vad de treaba mea.
Am inceput sa citesc, am inceput sa ma intreb daca e nevoie de mai multe investigatii, mai multe analize, mai multe emotii. Ca de obicei, domnul doctor m-a linistit spunandu-mi ca facem mai multe analize doar daca iese ceva suspect la cele uzuale. Astfel, am renuntat la testele Panorama/Harmony, desi muream de curiozitate sa stiu ce sex are bebe. Am decis sa asteptam sa vedem rezultatele morfologiei de trimestrul 1 - toate analizele iesisera in limite normale pana atunci - nu avea sens sa ne ingrijoram.
Comentarii