Fiindca nu am nascut astazi de la emotii si griji cu siguranta voi mai astepta inca 2 saptamani pana va fi indeajuns "gogosica" de coapta.
Ma lupt zilele astea cu multe emotii, sentimente de ingrijorare, de fericire, de nerabdare, de neliniste....se intrepatrund toate ca nu mai stiu ce e cu mine...ma simt coplesita uneori. Elena a inceput gradinita, nu imi mai vad copilul 24 din 24, simt ca se rupe de mine, ca i-am taiat codronul ombilical de tot...nu mai este a mea in totalitate, am institutionalizat-o, cum zicea o mamica. Astazi am plans mai mult eu acasa decat a plans ea la gradi...mai faceam putina treaba, mai dadeam apa la soricei putin...pana a venit ora 16 si m-am dus sa o iau. Mi-a sarit in brate si m-a strans un pic, apoi a inceput sa-mi arate carti, jucarii, unde a dormit si mi-a zis ca a plans dupa mami, apoi ca a dormit singura (ceea ce e o maaaare realizare). Povestea cate ceva, venea si ma mai lua in brate un pic...iar fuga, iar hopa un pupic. Si mie mi-a fost cumplit de dor de ea si greu sa stau departe, dar ma bucur ca am rezistat si nu am mers sa o iau la pranz...i-ar fi fost mai greu in zilele urmatoare. Fiindca mi-a zis ca vrea sa vina si maine la gradi imi da incredere si ma incurajeaza. Am un prim copil deosebit, este cel mai grozav copil de pe aceasta lume si sunt mandra ca-i sunt mama.
Matei a fost un adevarat cavaler astazi...a simtit ca mami e topita de emotii asa ca a stat cat a putut el de cuminte. Ma simt binisor, ma misc bine, avand in vedere ca mai am putin si nasc iar el deja cantareste 3,5 kg. Imi doresc sa stea cumintel inca 2 daptamani, sa reusesc sa imi pun in ordine totul asa cum imi doresc pt venirea lui in viata noastra. Am terminat de varuit camera, am montat patutul, a venit o parte din mobila, mai asteptam paturile si...gata. Mai ramane de asezat fiecare lucru la locsorul lui.
P.S. Nu am fi terminat camera la timp si nu ar fi iesit ata de bine fara ajutorul surioarei mai mari...un adevarat expert.
Comentarii