Hey, bine v-am gasit dragi mamici si burtici. Sunt o mandra mamica a unei fetite de 2 ani si jumatate si o mandra posesoare de burtica in 33 de saptamani. In burtica destul de voluminoasa sta ascuns "tiorul" fetitei noastre, Elena, si nazbatiosul nostru, pe care il va chema Matei si inca intr-un fel....ink mai negociem
. Prima sarcina a fost extrem de usoara, a fost pe timpul iernii(am nascut in februarie) si nici nu am simtit cum a trecut timpul, dar acum...e mult mai complicat datorita caldurii, nici nu mai pot dormi. Imi amintesc ca la prima sarcina spuneam ca trebuie sa fie tare fain cand esti insarcinata pe timp de vara, e cald, te imbraci cu rochii lungi, vaporoase, dar din pacate nu e chiar foarte placut....rochiile da....sunt tare faine si mandra ma afisez cu burtica in ele, dar cu faptul ca este cald...
. Bine ca s-a mai racorit! Nu pot zice ca am emotii la nastere, in schimb am mari temeri atunci cand voi veni acasa cu minunea mica. Nu stim cum va reactiona Elena si cum vom reusi sa ii apropiem unul de altul, mi se pare o misiune foarte dificila pe care trebuie sa o abordam cu mult tact. in momentul de fata, oricat am incerca sa ii povestim si sa ii zicem cum va fi, degeaba, pusa in fata faptului implinit va intelege cum stau lucrurile cu bebe, acum...e doar o poveste pe care o adapteaza zilnic asa cum isi imagineaza ea. In zilele urmatoare ne vom intalni cu un bebelus de 3 saptamani...sunt tare curioasa cum v-a reactiona. (?????)
Comentarii