-
Cat de repede trec zilele cand sunt cu bebe acasa.Acum cateva minute vorbeam cu taticul lui despre asta si ne uitam amandoi la el cum doarme, il analizam , sa nu pierdem vreo schimbare petrecuta azi pentru ca maine poimaine ne trezim cu el ca ne cere bani aa iasa cu baietii in oras :). Este atat de scump sarmaluta mea, a facut baita ,este infasat si chiar seamana cu o sarmaluta asa cu obrajorii lui umflati.Cateodata (mai mereu de fapt) imi vine sa il strang atat de tare sa il bag inapoi in burtica, sa nu se mai dezlipeasca de mine.Nu ma pot abtine si il pup chiar si cand doarme si se pare ca s-a obisnuit si cu asta, nu mai reactioneaza si parca mi se face dor de el cand e in patutul lui si eu in pat. Nu vreau sa devin o mamica prea cocolitoare dar daca nici acum atunci cand? Mai tarziu o sa fie "prea mare sa il pupe mama". Trebuie sa recunosc ca sunt si momente grele cand atat as vrea sa dorm si el nu si nu sau vrea sa pape constant sau sa se joace cu tzatica doar sau cand pur si simplu nu stiu ce sa ii fac daca plange sau e agitat.Am avut vreo 2 momente in care am plans cot la cot cu el, oboseala si stresul au facut ce au vrut cu mine dar cand a inceput sa rada, involuntar sau nu a trecut tot. Astazi mi-am luat inima in dinti (mai mult tati decat eu) sinl-am lasat sa planga sibam observat ca e si un razgait deja, cu atata lume care il tine in brate si il alinta ...cum sa nu se razgaie si apoi mai venim si moi si il cocolim.S-a trezit...mai povestim
Comentarii