Am auzit bataile inimii bebelusului nostru, deci exista...abia astept sa ies de la doctor sa-mi impart bucuria cu sotul meu si sa-i dam vestea baietelui nostru mai mare, Matei, va avea o surioara sau un frate, vom vedea.
Parca nu-mi venea sa cred ca sunt insarcinata, neavand nici un simptom ca la prima sarcina: greturi, varsaturi si tot tacamul, pe care le-am avut pana dupa 4 luni, din acest motiv nici nu i-am spus baietelui pentru a nu-si face sperante degeaba.
Dar......nici nu apuc bine sa ma bucur si sa ma "dau mare " ca nu-mi e rau, ca pot gati, ca ma mai bucur si eu de cate o cafeluta mica, avand si tensiunea foarte mica imi facea bine, ca si sosira "doamnele greturi si varsaturi" si nu ca la prima sarcina doar dimineata si la anumite mirosuri, toata ziua si la toate mirosurile, acum nu suport nici apa, d-apai cafeau si dulciurile. A trebuit sa-mi anunt mai repede si colegele de serviciu, mai repede la felul cum aratam, ha ha ha, nu mai mergeam nici la pauza, la sedinte stateam cu servetelul la nas si respiram pe gura ca sa pot respira si sa nu vomit instantaneu.
Doamne, ce senzati-i sa te roada stomacul de foame si sa nu poti manca sau bea aproape nimic, daca ne-am aminti toate astea...Ce nu face o mama?!!!...
Comentarii