ANUNÈš IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
In saptamana 39 de sarcina am mers la doctor sa ma programeze pentru cezariana. Aveam emotii, stiam ca putea sa ma programeze si a doua zi, dar credeam ca poate ma programeaza peste cateva zile. Aveam emotii foarte mari. Pe de o parte voiam sa nasc mai repede sa se termine stresul si sa il vad pe bebe, pe de alta parte voiam sa mai stau putin, imi era frica de nastere, simteam ca inca nu sunt pregatita. La control doctorul a zis ca a doua zi trebuie sa ma internez. Parca ma luase pe nepregatite. Pe strada am inceput sa plang, imi era frica, aveam emotii, dar sotul m-a incurajat. Pana acasa m-am linistit, incepusem sa ma obisnuiesc cu situatia. In noaptea aia nu am dormit deloc. M-am uitat prin bagai cred ca de vreo sapte ori sa vad daca mai imi trebuie ceva. A fost cea mai stresanta seara si noapte din viata mea. Nu credeam ca o sa reactionez asa. Credeam ca o sa fiu tare. A fost mai usoara nasterea decat emotiile care le-am avut dinainte. Nu mai trecusem prin asa ceva, nu stiam cum sa reactionez. Dar am trecut cu bine peste tot.
Acum daca ar fi sa mai trec inca o data peste asta mi s-ar parea foarte usor, nu as mai avea emotii caci stiu prin ce ar urma sa trec si nu este chiar asa de greu.
Comentarii