si a functionat. perfect. nici urmulita de arsura pana acum. unde mai pui ca ieri nu am degustat nici o pastila antiacida. de principiu nu imi doresc sa inghit foarte multe pastile in sarcina, chiar daca sunt ele cica sigure, tot am pitici pe creier pe tema asta asa ca incerc sa le reduc pe moment la strictul necesar si cantitatea minima( a fost deja stabilita cu gineco) pentru a putea duce sarcina la bun sfarsit.si unde mai pui ca topaila a fost parca ceva mai activ ieri- de unde concluzia mea - cred ca voi ramane la aceasta frecventa de mese pe zi.
stateam si incercam sa fac compaaratie cu prima sarcina, dar nu imi mai amintesc mare lucru. o bucurie cand am aflat ca este fata mi-a facut-o o colega care intre timp a devenit si o buna prietena- madama cu pizza- mi-a dat cadou cartea bebelusului. pe care am si gasit-o . am deschis-o si surpriza : din ea au cazut 2 discuri unul cu albumul meu preferat de rock si altul cu stapanul inelelor. cum pisica mamii au ajuns acolo ? binenteles trecand peste faptul ca atunci cand am decis sa facem ordine in dezordinea din cd si dvd le-am cautat ca ametitii pe astea si ia-le de unde nu sunt. da le-am gasit eu acu.abia astept sa vad fata lui mr cand ii voi pune in brate discurile sa le puna la locul lor in carcase. sigur o a intrebe cine le-a pus acolo : raspunsul : medeea binenteles.
deci, considerand ca nu ma pot deplasa, voi apela la sot si daca nu reuseste el sa gaseasca voi apela iarasi la MR sa imi gaseasca cartea bebelusului si pentru asta micu.
lucrusoare....nu cred ca vom cumpara prea multe, poate un combinezon gros de decembrie-martie ca sa il pot scoate afara. restul lucrusoarelor ramase de la medeea le voi refolosi- deja sunt spalate si aranjate pe caprarii. la faza asta am avut si bafta ca sunt destul de putine roz, restul sunt in culori neutre.
tot in sarcina asta am depasit ceea ce credeam eu ca sunt limitele mele maxime ale rabdarii - setate binenteles de medeea - nu as fi crezut ca sunt in stare sa stau zi sa zac atata in pat cu activitate fizica ultra limitata.
pe cand eram intr-o internare, nu mai stiu care, aceeasi dna MP glumea cu mine pe la telefon si am stabilit ferm ca o sa imi ia un set de tricotat. ar fi o activitate excelenta pentru mine, mai ales ca se poate face oriunde : acasa, in spital, cand astept la medic .pe bune. cred ca incep sa ma reduc la stadiul de bunicuta incetul cu incetul.
si spre marea me asurpriza, in cartea bebelusului la capitolul cine sunt parintii mei am gasit prima noastra poza : a mea cu tatsu. ma uitam ma mine si la el si nu imi venea sa cred cum aa trecut timpul. pe 30 octombrie vom implini 3 ani de cand formam un cuplu. oare e chiar septembrie acum ? mai avem numai o luna si ceva pana la aniversare ?
dar sa revin la aiurelile mele anterioare : intr-una din serile trecute stateam cu sotul si ne uitam la patutul fetii - incarcat binenteles cu hainele noasytre aruncate alandala , jucarii, marsupiu, intr-un cuvant de toate. si am decis noi in inocenta noastra ca trebuie sa incercam sa il folosim si pentru topaila- poate nu vor mai fi atatia spini in el si vom reusi sa evitam sa il lua si pe asta micu cu noi in pat ca sa putem dormi- stiu, suntem egoisti, dar asta este. totusi asta micu va trebui invatat sa doarma singurel pe considerentul ca in momentul asta cu bunica doaarme sora lui si nu stiu ce va face mama cu doi in pat. la fel, avem cele mai bune intentii sa nu il invatam in brate la adormit, dar aceleasi intentii le-am avut si data trecuta. cred ca cel mai bine este sa vedem cum va fi la momentulo respectiv.
oricum, nu imi pare rau ca am cocolosit putin fata care a ajuns o lipicioasa intre timp.
pentru amandoi imi doresc sa creasca inr-o casa si inconjurati de persoane care ii iubesc , imi doresc sa simta caldura tuturor, sa fie la randul lor iubitori cu cei din jur care merita binenteles.
Comentarii