Buna dimi,dragi mamici, si multumesc ca m-ati primit in randul vostru! desi nu sunt la prima sarcina("Number One" implineste 6 ani la toamna), si nici la inceputul celei de-a doua("Number Two" are deja vreo 25 de saptamani in burtica), abia acum mi-am facut curaj sa intru in randurile comunitatii voastre,desi va urmaresc "din umbra" de muuuuuuulta vreme.
Pentru a nu va rapi prea mult timp, un scurt update al acestei sarcini ar cuprinde urmatoarele date: Mami(adica eu) si l-a dorit pe bebe 2 cam de cand bebe 1 avea cateva luni;Tati, desi pana la nasterea lui bebe 1 trambita sus si tare ca el vrea vreo 3 urmasi, dupa venirea lui bebe 1 s-a sucit la 180 grade. Si uite asa i-a luat lui Mami vreo 5 ani sa il convinga pe Tati sa mai faca macar unul din ceilalti 2 pe care si-i dorea initial. Ei bine, toate bune si frumoase la inceput(doar conceperea este "the fun part"), insa bebe 2 s-a cam lasat asteptat vreo 6 luni; puteti sa va inchipuiti frustarea lui Mami ( avand exerienta lui bebe 1, la care a fost "punct ochit, punct lovit"),frustrarea lui Tati ca mami era plina de frustrari si nervi si griji. Insa Doamne Doamne a fost cu noi si chiar in ultima luna in care am zis ca incercam fara sa mergem la doctor sa vedem daca e ceva in neregula cu noi(deh, nu mai suntem niste tinerei, uneori la 34 de ani ne simtim ca niste mosulici ), au aparut 2 liniute
.
Lucrurile s-au derulat apoi dupa cum stiti si voi: controale, analize, ecografii, mari emotii la ecografia la care am aflat ce avem in burtica:Tati isi dorea cu ardoare fetita,Mami si Number One doreau baietel...si baietel este!!
Nu va mai retin acum, ca deja m-am lungit cu vorba, ne auzim in curand.
Pana atunci, mii de pupici pe burtici.
Comentarii