-
Buna din nou,
in aceasta sectiune voi continua cu depanare de amintiri, in special familia mea si aflarea noutatii. In primul rand, daca sincer, parintii mei au reactionat mai rau la inceput, am avut si o mini depresie, eu care am declarat tare si raspicat ca nu vreau copii acum am ramas gravida. Din punct de vedere financiar parintii mei isi fac griji de mine, si eu am avut o mica "anxietate"
de care as vrea sa-mi cer iertare acum ca m-am simtit prost fata de copilul meu. Stiu ca acest blog este despre emotii pozitive, dar la moment, nu m-am putut controla atunci si imi pare rau ca am facut-o si pe bebe sa se simta rau. La fel, in saptamana 7-8 am mers de urgenta in spital cu o mica hematoma, totusi nu a fost grav, puteam primi tratament si acasa. Atunci m-am speriat cel mai mult. Atunci am realizat ca daca pierd sarcina o sa ma prabusesc. Din fericire, m-am vindecat rapid, cel putin, nu cred ca a fost cazul sa merg la spital, dar m-am simtit mai sigur sub monitorizarea medicilor. Si multumita iubitului meu si sustinerii lui am ajuns acasa foarte bine. Tot el m-a sustinut moral sa merg la un medic bun la privat si sa fac ecografe de cate ori e nevoie. Totusi familia toata a aflat dupa saptamana 12 de sarcina pentru ca asa am vrut eu sa se afle. Daca ar fi fost dupa mine, eu as fi comunicat vestea dupa 20 de saptamani, pentru ca asa am simtit eu. In continuare, lucrurile s-au derulat rapid, am luat decizia de a ne casatori religios si cu acte in regula. Starile mele de sanatate din timpul acestor saptamani din primul trimestru au fost bune. Fara greturi, vomitari, pofte sau ameteli. Doar nu puteam suporta anumite mirosuri dar fara probleme din cauza asta. O singura durere destul de mare a fost la inceput tare cand nu stiam ce e cu mine inca, acea durere de implantare cred. Alta poveste e cu iubitul meu. Dar asta deja voi povesti in alt mesaj. Despre cum s-a simtit si se simte el in timpul sarcinii mele, el intr-adevar s-a comportat ca o graviduta. Multumesc mult pentru ca am sansa de a scrie si imortaliza aceste momente minunate.
Comentarii