Salutare,
Sunt insarcinata in 2 luni si m-am gandit sa incep sa scriu despre asta. Comunitatea DC incurajeaza acest lucru, iar cititorii impartasesc experiente. Citeam de o vreme buna pe diferite situri despre ce inseamna sarcina si ce presupune a avea un copil, despre cum ti se schimba viata...
De la 20 de ani am un puternic sentiment pentru copii (acum am 27), ei sunt puritate si sinceritate, daruire si inocenta, sunt fragili si puternici in acelasi timp, psihicul lor se modeleaza foarte usor. De aceea suntem responsabili pentru ce devin ei si putem sa ii influentam pozitiv sau negativ.
Ne-am casatorit in iulie si la mijlocul lunii octombrie am ramas insarcinata. Eu am dorit ca acest copil sa vina mai repede. Nu stiu daca suntem pregatiti sau suficient de maturi pentru a avea grija de el, stiu doar ca dragostea ne va invata tot ce trebuie sa stim. Si bineinteles cei de langa noi.
Nu am suspectat sarcina pentru ca aveam simptomele menstruatiei: dureri de burta si spate, oboseala, pofta de mancare. Abia dupa 2 saptamani de cand imi intarziase menstruatia, cand imi facusem si un test ce a iesit pozitiv, au inceput starile de rau si greata. Zilele mele au fost foarte grele, cu 5-7 varsaturi/zi, ma simteam rau si dupa ceai de musetel sau apa. Carnea nu o suportam deloc.
Acum ma simt putin mai bine, dar nu excelent. Am inceput sa iau si vitamine si poate corpul s-a mai obisnuit cu doza de hormoni. Urmatoarea ecografie va fi in ianuarie, momentan astept rezultatele de la setul de analize de sange. Am mai multa emotie decat bucurie pentru ca este ceva nou pentru mine si imi doresc sa fie bine...
Comentarii