Bloguri

Viata in izolare

  • Cred ca au trecut 2 saptamani de cand nu am mai scris nimic pe blog. Efectiv nu am putut, nu imi pot aduna gandurile din cauza perioadei pe care o traversam. Tot de 2 saptamani nu am mai iesit cu bebelina din casa. Foarte greu acasa, foarte greu fizic si mai alea psihic. Cu sotul medic, am o stare de anxietate continua iar frica de acest nou virus parca ne sufla in ceafa. Il asteptam acasa cu bucurie si cu frica in acelasi timp. Stiu ca si lui ii e frica dar incearca sa ne protejeze si nu isi arata frica, intotdeauna a fost un sprijin pentru mine. Niciodata nu am fost anxioasa, fricoasa si nici in depresie dar simt ca usor-usor experimentez stari cu care nu m-am mai intalnit. Ma uit mereu la televizor la noile actualizari, ma cutremur si inchid televizorul ca mai apoi sa il deschid iar. Bebelina tolereaza bine statul in casa, eu nu. Cu mama care lucreaza tot in sistemul sanitar, frica creste exponential, mai ales ca e trecuta de 50 de ani. Maine este ziua de nastere a tatalui meu si nu voi putea merge sa il vad, cred ca niciodata nu am lipsit de la ziua lui. De ziua mea am fost ultima data acasa, acum 3 saptamani. Am fost acasa tot cu gandul ca nu voi mai ajunge prea curand. Situatia asta ma consuma mai ales ca suntem foarte apropiati si parintii mei nu adorm seara pana nu ne auzim la telefon si daca nu le trimit cel putin o poza pe zi cu bebelina, imediat imi spun ca nu au primit nimic astazi. Nu stiu cum tolereaza celelalte mamici aceasta perioada, pentru mine are o incarcatura emotionala destul de mare insa in sens negativ. Avem rude izolate in Italia care stau de saptamani bune in casa, alta incarcatura emotionala negativa. In casa efectiv nu mai gasim activitati noi, avem o rutina si cea mai mare bucurie e atunci cand vine sotul acasa. Ne lipseste totul. Si se pare ca greul abia acum incepe, nu stiu cum vom trece peste, sa speram ca vom trece cu bine.

Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Geanta bebelusului

    A sosit mullllt asteptata gentuta. O asteptam de 2 luni si cea mai mare bucurie a fost acum cateva zile cand mi s-a trimis un e-mail ca va sosi curand daca optez pentru trimiterea acesteia cu o firma ...
  • Viata in izolare

    Cred ca au trecut 2 saptamani de cand nu am mai scris nimic pe blog. Efectiv nu am putut, nu imi pot aduna gandurile din cauza perioadei pe care o traversam. Tot de 2 saptamani nu am mai iesit cu beb...
  • Viata sociala cu bebe

    Inainte sa vina bebelina, impreuna cu sotul meu aveam o viata sociala destul de activa. Si in perioada sarcinii am incercat sa fim cat mai activi si sa traim in avans anumite momente, convinsi fiind c...
  • Alaptarea mixta

    Bebelina mea a papat lapte praf din maternitate. Fiind o cezariana de urgenta si o recuperare mai greoaie a mea, asistentele mi-au spus ca ii dau lapte praf hipoalergenic cu lingurita ( nu am vazut ni...
  • Grijile parintilor in aceste zile

    Zilele astea mi se par de departe cele mai agitate de cand am devenit parinti. Daca nu aveam bebelina, nu imi era asa frica de acest virus. Cred ca de cand am aflat ca sunt insarcinata, am devenit o m...

Din aceeasi categorie...

  • Familia în 3

    E extrem de frumos sa fim 3 . Tati chiar dacă e mai mult la munca încearcă pe xat se poate sa se implice și el în creșterea ta . Mami în schimb are și nopți nedormite și zile mai rele ,și dimineți în ...
  • Bunicii și Bebe

    Bunicii sunt foarte implicați, am parte de ajutorul lor în fiecare zi . Și mai mult bebe chiar este fericit sa stea cu ei . Soacra mea ma ajuta în tot ce tine de copil ,cu baita , cu mâncarea cu tot ,...
  • Adaptarea noastră ca și părinți

    Ne a fost puțin greu la început sa conștientizăm ca vom fi părinți. În momentul în care am ajuns cu bebe acasă s a schimbat totul în bine . Este asa frumos sa fi părinte, mai ales ca mama când ești...
  • Geanta bebelusului

    Bucurie mare! Astăzi am primit Geanta bebelușului mult dorită! Toate darurile vor fi de folos celor 4 voinici ai mei. Mulțumesc cu recunoștință! Felicitări pentru inițiativa și pentru interacțiunea...
  • Iubirea de mamă se împarte?

    Cum e domnule , cu iubirea de mamă când ai mai multi copii? Eu nu o simt împărțită ci mai degrabă sporita! Manifestata poate puțin diferit, in funcție de vârsta fiecăruia, însă la fel de necondiționa...
  • Copiii, cea mai mare bogăție!

    Bucuria pe care o simt când mă joc cu cei trei copii ai mei este de neprețuit. Râsetele lor cristaline și energia lor debordantă îmi umplu inima de fericire pură. Fiecare moment petrecut împreună, fie...
  • Cum am reușit

    Iti scriu tie, puiule mic.. Te-am așteptat cu nerăbdare și te-am așteptat mult, dar am reușit.. Ești cel mai prețios omuleț din viața mea. Vreau să știi că am trecut peste multe momente dificile, dar ...
  • dosare

    Sunt foarte fericita si mandra de mine ca am reusit: 1) sa inscriu fetita la cresa de vara 2) sa inscriu fetita la cresa anul viitor 3) sa inscriu baiatul cel mare la gradinita anul viitor 4) sa i...
  • Prima întâlnire între surori🩷

    Prima întâlnire intre bebelina Ariana si surioara ei de 4 ani, Sonia. Am ajuns acasă după naștere, fetita cu sora mea impodobisera dormitorul, era plin de baloane. Am fost sfătuita ca atunci când aj...
  • Răspândind vestea 🤰🏼

    Ne plac tare mult copilașii, chiar după primele luni cu primul bebe ne gândeam la conceperea unui viitor bebeluș. Zilele au trecut, la fel și lunile.. încercam și rezultatul era tot negativ.. lună dup...