Incarcat in Diverse - # ##jurnal de sarcina # emotii
439 vizualizariBuna mamici si viitoare mamici!
Usor, usor ne apropiem de momentul mult dorit- intalnirea cu bebe. Mai avem atat de putin iar timpul parca zboara. Imi doresc sa il comprim si totodata sa nu, ca sa imi tin in brate puiul.
Emotiile s-au instalat de ceva vreme, avand toate cele necesare pregatite pentru venirea lui bebe, vazand ca burtica a inceput sa coboare, contractiile au inceput si ele sa fie din ce in ce mai dese, dopul gelatinos se duce si el usor usor, noptile au devenit din ce in ce mai agitate, somnul mai perturbat de mersul la toaleta si de greutatea burticii. Am inceput sa visez ca mi se rupe apa, ca nasc si alte cele.
Asteptam controlul in 2 zile, sa il vedem pe bebe cat a luat in greutate si daca se apropie venirea lui. Acum 2 saptamani avea deja 3 kg grasanul nostru, ne asteptam sa mai fi pus in perioada aceasta. Eu si tati ne tot gandim si discutam despre cum o sa il tinem in brate cat de curand, despre cat de mult o sa il pupam si iubim. Inca ne bucuram de timpul pentru noi 2, de plimbarile in parc singuri, de micurile dejun impreuna, de linistea care parca incepe sa ni se para suspecta si deja ne gandim la cata galagie o sa fie cand o sa apara cel mic. O sa se umple casa? Da, cu siguranta. O sa ne fie greu? Probabil, insa o sa fim impreuna si o sa le facem pe toate. O sa fim privati de somn? Mai mult ca sigur, insa nu o sa conteze. O sa fim fericiti? Categoric, vom fi 3 in loc de 2 si o sa fie minunat!
Emotiile si fricile sunt normale, insa o sa le luam ca atare si o sa le "Tratam" pe rand. De ce? Pentru ca putem, pentru ca nu vom fi nici primii dar nici ultimii ce vor trece prin aceste momente, pentru ca vom avea parte de ajutor reciproc si nu numai, pentru ca ne consideram norocosi si pentru ca Dumnezeu o sa fie alaturi de noi in tot si toate.
O zi cu soare va doresc!
Comentarii