-
Cele 7 săptămâni de la naștere au trecut ca într-o clipă, iar ziua botezului a venit și ea. Ne-am trezit de dimineață și am pornit cu bebe după noi la programările ce le aveam făcute. Am pornit de acasă la ora 7, deoarece la ora 8 aveam programarea la machiaj, urmând ca de la 9:45 să merg la coafor. Bebe a fost foarte cuminte. A dormit de când am pornit de acasă, până când am ajuns la coafor. În timp ce prietena mea îmi aranja părul, l-am alăptat pe bebe, iar apoi am pornit grăbiți spre casă deoarece eram puțin în întârziere. Din nefericire, preotul ne-a anunțat cu o zi înainte ca va avea o înmormântare și a trebuit să mergem mai devreme la biserică, chiar dacă botezul nostru era programat de mai bine de o lună. Din pricina grabei, slujba a fost foarte scurtă, ba chiar a și uitat să îl împărtășească. Lucru acesta m-a întristat foarte tare, deoarece mereu am avut o părere extrem de bună despre duhovnicul nostru și nu mă așteptam să aibă o asemenea reacție doar pentru ca nu am ajuns la ora 12:30, cum ne a anunțat cu o zi înainte. Am ajuns la 12:42, deși botezul îl aveam programat de la ora 13:00. Unii invitați au ajuns la 13:15, însă deja slujba se sfârșise, iar preotul a plecat fără nici o vorbă, în grabă, la slujba de înmormântare. Dar, așa a fost să fie.. îl voi duce pe Damian să ia prima împărtășanie într-o altă zi, dacă la botez nu a avut parte de ea. Petrecerea a fost pe placul tuturor. Mă bucur ca Dumnezeu a mai primit un creștin în cetea Sa.
Comentarii