-
Pentru noi ca viitori părinți ne-a fost destul de greu sa alegem numele viitorului nostru copil. Câteva lucruri le știam sigur, primul ca nu vrem sa să îi dăm numele rudelor sau nașilor noștrii. Am vrut sa fie diferit și sa nu aibe vreo legătură sau sa se asemene cu vreun nume al cunoscuților noștrii. Cel de-al doilea lucru este ca știam că amândoi ne dorim să aibe doua prenume, iar unul dintre ele sa fie nume de sfânt. Deja aflasem ca vom avea o fetiță, destul de târziu totuși, și ne-am trezit în luna a 7a ca nu știm cum sa ii spunem bebelinei. Unii deja știu dinainte de sarcină ce nume sa ii pună viitorului lor copil, au deja pregătite numele și dacă este fata sau băiat. Prin jurul nostru, cam toți cunoscuții și-au ales sau au avut întâmplări deosebite prin care și-au dat seama ce nume va abea viitorul copilaș. Spre exemplu nașul nostru a visat într-o seara o fetiță pe care o striga Ema, care mai apoi așa i-a și pus numele fetitei. Noi am început sa căutăm în calendarul creștin ortodox nume de sfinți sau mucenițe, dar ce s-a potrivit foarte bine a fost ca fetita noastră cum trebuie sa se nască în luna decembrie, chiar la sfârșitul lunii este sfanta muceniță Anisia și asa i-a rămas primul prenume. Și mie și soțului ne-a plăcut foarte tare si și asa i-a și rămas. Cel de-al doilea prenume a fost ales printr-o întâmplare deoarece eu până să știm cum să îi spunem i-am tot spus bebelina. Spunând de atâtea ori mi-a intrat în reflex și tot așa îi spuneam, pana când într-o zi când în loc să îi spun bebelina, i-am spus Evelina. Din start am realizat că se potrivește foarte bine cu primul prenume și că va rămâne cel de-al doilea prenume acesta, fiind atât de frumos și potrivindu-se chiar foarte bine și cu numele nostru de familie. Așa i-am ales noi prenumele și de atunci ii spunem doar pe prenumele alese, bebelina deja fiind doar foarte rar auzit acest nume la noi în casă, deja dezobisnuindu-ne de el.
Comentarii