-
Dragile mele, sunt noua in aceasta minunata comunitate si putin emotionata!
Povestea mea este putin trista la inceput, insa fericita pana la final, sper!
In urma cu aproximativ 7 ani am suferit o pierdere in familie care m a daramat complet…cam la 2 ani de la pierdere am cazut intr o “anxietate”, “depresie” si de aici a inceput toata drama mea.
Am avut o perioada de 6 luni cumplita in care am refuzat sa accept o problema pe sistem nervos si am cheltuit zeci de milioane prin medici pentru a descoperi “boala” de care sufeream.
Cand in final am acceptat ca era pe sistem nervos au inceput fricile si gandurile, printre care si gandul ca niciodata nu voi putea fi mama, cel mai tragic gand al meu, intrucat iubesc orice copilas pe care il vad pe strada.
Deja incepusem sa nu mai suport oameni fericiti cu copilasii lor de mana, nu mai suportam sa primesc poze si filmulete de la sora mea cu nepotica mea…nu mai suportam nimic legat de viitorul meu “fericit”.
Pana am descoperit o doamna psiholog minunata, careia ii datorez multe, si care m a facut sa inteleg si sa privesc viata cu alti ochi.
Am scapat de toate gandurile si nefericirile mele…
Acum ceva timp, mai precis pe data de 26 Martie 2021 era a doua zi de intarziere a ciclului menstrual, si am decis, mai mult impinsa de la spate de colegele mele, sa fac un test de sarcina.
L am facut, prima data in viata mea, a iesit rezultatul din poza atasata la care colega mea mi a spus ca nu sunt insarcinata pt ca nu se vede bine a doua linie. Am fost foarte dezamagita si mahnita si am aruncat testul la gunoi.
Ceva in sufletul meu imi spunea ca am un bebe, asa ca am luat testul din cosul de gunoi, l am pozat si l am trimis prietenei mele si surorii mele….SURPRIZA!!!! Amandoua ma sunau plangand sa ma felicite pentru sarcina….
Doamne, ce sentiment!!!! am izbucnit in plans de fericire, inima imi sarea din piept, aveam un gol imens in stomac….parca eram intr un vis.
Dar nu era un vis, era adevarat, un sufletel mic crestea in interiorul meu…un #norocel cum ii spune tati!!
Ziua a fost minunata, radiam de fericire, nu ma puteam concentra la lucru…nu puteam sa mai astept ziua de maine pt a reface testul dimineata si a fi sigura 100%.
Seara dupa munca, mi am refacut testul….pozitiv din nou.
Acum, ganduri despre cum il vom anunta pe tati…totul in blogul de maine…!!!
Comentarii