ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Se apropriase ziua de nastere , ma simteam uflata din toate parti, imi era greu sa imi pun incaltamintea, bine ca eram deja in primavarea si puteam sa port sandale :) Imi era sete in fiecare ore, cred ca pe zi puteam sa termin 4L de apa usor, trebuia sa beau ceva sa imi treaca episoade de arsuri in gat, si refux. Dupa ultimul control in saptamana 38, doctora ma anuntat ca cezariana va fi programata in 5 zile, asa ca trebuia sa ma pregatesc psihic, moral, si fisic ca gata va sosi momentul in care ne vom intalni cu fetita noastra. Pentru ca a fost in perioada covidului, sotul nu a putut sa fie langa mine, asa ca in ziua respectiva m-am prezentat la spital de dimineata la ora 6, da foarte devreme pentru ca eram programata sa fiu prima care va intra in sala de nastere. Dar am fost a 2, pentru ca venise o doamna cu dilatatie la 10 si apa se rupese, a trebuit sa intra ea mai in urgenta. Cand a venit moasa sa ma cheama, atuncea incepusem sa imi vina toate frici si emoti, ea incerca sa ma calmeaze, sa imi zica ca totul va fi bine, ca trebuie doar sa am in credere in medici si va trece foarte rapid. Asa am facut, si dupa ce m-am instalat pe patul de nastere, si m-au instalat bine, cred ca nu a trecut mai mult de 10 min si am auzit pe bebe ca gata a iesit, si ca totul a fost bine. A mai durat 30 de minute pana au terminat doctori procedura, si am putut sa merg in camera si sa imi vad printesa :) Am plans de bucurie bine inteles, stiam ca cu buna voie lui Dumnezeu totul o sa fie bine, si asa a fost! Am crezut in mine ca o sa pot duce sarcina la capat si ca copilul va fi sanatos.
Comentarii