-
Și am ajuns la cea mai așteptată parte, însă care ne-a dat puține dureri de cap 🙈.
Imediat după cele 3 analize de sânge pentru confirmarea sarcinii am făcut programare pentru consultație și ecografie, până aici toate bune și frumoase ... mai puțin ziua în care practic eram programată și am ajuns la clinică cu 20-30 de minute înainte de programare, merg la recepție unde mi se aduce la cunoștință că s-a stricat ecograful de câteva zile 😕. Plec destul de dezamăgită de la clinică, cu o tristețe pentru că n-am reușit să-l vedem pe bebe, să vedem dacă totul este bine, cum îi bate inimioara ❤, mă adun si încep să caut altundeva.
Într-un final găsesc într-o perioadă mai apropiată la altă clinică, totul perfect până aici, ne luăm liber de la muncă pentru a merge amândoi să vedem minunea noastră 🤭.
Dis de dimineață înainte de a pleca la muncă aveam emoții, parcă nu mai puteam aștepta ora pentru a pleca mai repede 🙈.
A sosit și ora magică, ies de la muncă și dau să merg spre metrou, afară vremea devenea puțin cam instabilă deși până să ies era totul perfect, soare și niciun nor pe cer ... nu apuc să merg câțiva pași și începe dintr-o dată o vijelie, m-am adăpostit lângă o clădire și mi-am dat comandă de un taxi, doar că vremea nu ținea cu noi și traficul era paralizat din cauza ploii 🤦🏻♀️. Soțul meu între timp ajunsese la clinică unde a anunțat că este posibil să întârzii din cauza vremii, efectiv îmi venea să plâng ... mă gândeam de ce oare mereu există câte o piedică în a ajunge la medic.
Deja îmi făceam tot feluri de gânduri, până când un șofer de Uber îmi acceptă comanda și mă sună pentru a-mi spune că deși este aproape va dura puțin să ajungă fiindcă îl îngreunează ploaia. Acum parcă mai prinsesem un pic de speranță și ca prin minune când a ajuns șoferul s-a mai domolit vremea, ba chiar am ajuns cu 10 minute înainte de programare 🙂.
După toată aventura până a ajunge la clinică în sfârșit puteam răsufla ușurată că-l voi vedea pe bebe și îi voi auzi inimioara lui micuță cum bate ❤. A fost cel mai emoționant moment, atunci am uitat de tot și toate, nimic nu mai conta.
Bineînțeles după consultație și ecografie am discutat cu doamna doctor despre sarcină și toate informațiile necesare. Aparent ghinionul pe care-l vedeam înainte de a ajunge la clinică s-a dovedit a fi doar o zi cu vreme instabilă, bebe era perfect, se dezvolta foarte bine ❤.
Începând cu această zi am hotărât că ar fi ideal să țin un jurnal de sarcină, fiindcă pe parcurs este posibil să uit sau să omit anumite trăiri și sentimente și aș vrea la final când bebe va fi lângă noi să citesc cu drag despre cele mai frumoase luni, cu peripeții sau nu 🤭.
Și povestea nu se oprește aici 🐥...
Comentarii