Logheaza-te cu
Am trecut in ultimul trimestru...dar mai important mi se pare mie, poimaineintru in saptamana 30. Schimbarea de prefix parca inseamna mai mult, cel putin asa simt. Fetita noastra e activa mai nonstop...rar are momente cand nu ma impinge. Ceea ce inseamna un discomfort continuu, dar stiu ca e bine si nu e nimic de speriat. Burta creste, burtosu, cum ii zice sotul, e din ce in ce mai greu sa ma deplasez, sa dorm, sa ma misc, sa ma aplec, sa stau si la tv pe canapea....e greu sa stau oricum...sistiu ca acum e abia inceputul. Azi am fost in vizita la ginecolog si Astrid are aproximativ 1 kg, deci va deveni tot mai grea. E inainte cu o saptamana, asa cum a fost mereu, asta macar imi da un semn ca va veni mi repede nu ma va chinui foarte mult. In rest, vizita la ginecolog a fost cam trista pentru ca nu am reusit sa o vedem la fata cum am fi vrut, cum am vazut-o la morfologia 2...tura asta am vazut-o dar foarte putin...si mai mult ne-am imaginat-o. Statea si cu manuta la fata si cu cordonul ombilical. Maine trebuie sa merg sa fac analize...nu imi era dor de asta. Imi tot sar gandurile de la una la alta dupa cum se vede...jurnalul e mai mult o salata cu gandurile mele si cred ca e si mai mare agitatia mea de cand sunt insarcinata. In paralel am multe pe cap, aranjarea camerei copilului, a gentii de maternitate, pregatirea tuturor lucrurilor de care vom avea nevoie...sunt asa multe si deja timpul pare atat de scurt. E scurt pentru toate lucrurile pe care vreau sa le fac si atat de lung cand vine vorba de burtica pe care o car. Dar totul e frumos si abia astept momentul cand imi voi tine fetita in brate.
Comentarii